Președintele francez Emmanuel Macron a șocat Franța când a convocat alegeri la începutul acestei luni. Însă în Franța, nu doar soarta unui guvern sau a unui lider este în aer, ci a unui întreg sistem politic, după cum notează BBC.
Extrema dreaptă e în continuare pe primul loc în preferințele francezilor. Partidele de stânga au format o alianță – Noul Front Popular – pentru a rezista extremei drepte la alegeri
Președintele Macron pare să fi crezut că o campanie fulger ar scoate alegătorii din idila lor cu extrema dreaptă și ar returna o majoritate centristă la Adunarea Națională, conform sursei menționate.
Cu o săptămână înainte de prima rundă, nimic nu sugerează însă că ar fi calculat corect. Adunarea Națională de extremă-dreapta (RN) este încă mult în față în sondaje, iar acum există o alianță de stânga – care este pe locul doi, potrivit BBC. Cele mai probabile rezultate sunt fie o majoritate totală a RN – și deci un guvern de extremă dreapta – sau un parlament suspendat care înseamnă o țară paralizată.
În orice caz, riscurile sunt triple: în primul rând, o criză a datoriilor suverane a Franței, deoarece piețele sfidează guvernul francez la fel cum au făcut-o pe vremea fostului prim-ministru al Marii Britanii Liz Truss.
Macron a insinuat un război civil
Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), în vârstă de 28 de ani, ar putea deveni următorul prim-ministru al Franței.
Președintele Macron chiar a făcut aluzie la posibilitatea unui „război civil” – spunând că aceasta este concluzia logică a programelor de extremă dreaptă și extremă stângă. Cuvintele sale – într-un podcast de luni – au fost interpretate ca o încercare de a speria alegătorii care să se îndrepte spre zona politică de centru.
Ministrul de Interne al lui Macron, Gérald Darmanin, a declarat că autoritățile lucrează pe ipoteza că ar putea exista proteste violente în serile primului și celui de-al doilea tur de scrutin (30 iunie și 7 iulie).
Scenariul de coșmar ar fi o victorie a RN care duce la apeluri din partea stângă la demonstrații, care apoi pot deveni violente.
Modul în care instabilitatea politică ar putea afecta apoi Jocurile Olimpice, care încep la mai puțin de trei săptămâni de la vot, este o altă întrebare care pare să nu fi fost luată în considerare de președinte.
Înfrângerea partidului lui Macron la alegerile europene stârnește o reacție a oficialilor ruși
Emmanuel Macron are ghinion la el acasă? Se pare că da, potrivit L’Express. Popularitatea liderului de la Elysee e în cădere liberă: pe lângă multe altele, tocmai a fost scos de pe afișele electorale ale propriului partid.
De la scorul istoric al Adunării Naționale (RN) la ultimele alegeri europene din Franța, mass-media s-a arătat entuziasmată de o posibilă venire la putere a partidului deputatei de Nord-Pas-de-Calais, reluând sondajele de opinie favorabile formaţiunii lepeniste pentru alegeri legislative anticipate. De asemenea, ocazia este prea bună pentru aceste mass-media de a comenta înfrângerea severă a partidului lui Emmanuel Macron ca urmare a politicii sale externe: șeful statului francez este considerat de câteva luni noua bestie neagră a Rusiei în Europa din cauza sprijinului său puternic pentru Ucraina.
„Rușinea Europei”
“Pravda” a titrat recent că „partidul războiului’ își pierde liderul în Europa – Macron”, în timp ce „Moskovskii Kosmoleţ”, la fel de apropiat de putere, a scris într-una dintre analizele sale că “principalul motiv pentru care Macron a fost învins este frica francezilor că președintele îi va atrage în război. Astăzi, tot mai puțini francezi vor să sprijine Ucraina; acest sprijin le costă ţara mult prea mult”.
De îndată ce rezultatele au fost anunțate, unii oficiali ruși au făcut și comentarii usturatoare, începând cu președintele Dumei (camera inferioară a Parlamentului Rusiei), Viaceslav Volodin, care a pus astfel sub semnul întrebării legitimitatea președintelui francez şi a cancelarului german Olaf Scholz, slăbit și el de extrema dreaptă în timpul alegerilor europene.
„Rușinea Europei”, a scris politicianul rus pe Telegram pe 10 iunie. “Astfel de rezultate erau previzibile O economie stagnantă, criza migrației, țările care se angajează în război în Ucraina împotriva intereselor lor naționale…”.
La fel a făcut și președinta Consiliului Federației (echivalentul Senatului), Valentina Matvienko. “Faptul că în timpul alegerilor europene, liderii marilor țări ale Bătrânului Continent – Macron și Scholz – au suferit o înfrângere zdrobitoare, confirmă încă o dată eșecul lor ca politicieni naționali și europeni”, a declarat președinta pe canalul său Telegram. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost mai nuanțat, nedorind să “se amestece în treburile interne ale Franței”, a declarat el pe 10 iunie. “Spre deosebire de calomniile care sunt uneori răspândite în Europa și America, noi nu ne amestecăm în treburile interne ale altor țări”.
„Este timpul să te retragi în coșul de gunoi al istoriei“
La rândul său, fostul președinte rus și vicepreședinte al Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, obișnuit cu ieșiri dure împotriva Franței, i-a cerut șefului statului francez să demisioneze. „Este timpul să te retragi în coșul de gunoi al istoriei“, a criticat el a doua zi după rezultate.
La începutul lunii februarie, Medvedev afirma deja în mod explicit că „trebuie susţinute partidele de opoziție europene „nesistemice” la alegerile europene, fluturând clar amenințarea intervenției Rusiei în timpul acestor alegeri. În Franța, RN intră clar în această categorie, după ce tocmai a dat nominalizarea unui număr mare de candidați la legislative considerați a fi pro-ruși.
Pentru Rusia, ghinionul lui Emmanuel Macron pe scena internă se transformă încet într-un argument de criticare a legitimității președintelui în politica sa externă cu privire la Ucraina. Pe 13 iunie, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a criticat diplomația franceză care tocmai anunțase cu câteva zile mai devreme livrarea de Mirage 2000-5 în Ucraina.
Citiți și: Președintele Macron promovează Varna, oraș bulgăresc. Ce i-a nemulțumit pe internauți
