Președintele Macron este acuzat că a orchestrat o „lovitură de stat administrativă”. Cu doar cinci zile rămase până la al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative din Franța, tensiunile sunt tot mai mari.
Reunirea Națională, partidul de extremă dreapta care a câștigat primul tur al alegerilor parlamentare franceze, consideră că seria de numiri ratificate de președintele Emmanuel Macron în ultimul consiliu de miniștri au fost menite „să îl împiedice pe Jordan Bardella să guverneze țara așa cum dorește”, relatează Le Monde.
Cu doar cinci zile rămase până la al doilea tur de scrutin, tensiunile sunt tot mai mari între Reunirea Națională și tabăra prezidențială. Marine Le Pen l-a acuzat pe președintele Emmanuel Macron, marți, că a pus în operă „o lovitură de stat administrativă”, o aluzie la seria de numiri făcute de șeful statului.
Lovitură de stat? Val amplu de numiri de oficiali
Ultimul consiliu de miniștri de dinaintea alegerilor parlamentare a avut loc pe 26 iunie, iar cu această ocazie Palatul Elysee a demarat un val amplu de numiri de oficiali de rang înalt. Este vorba despre funcțiile de guvernator militar al Parisului, șef al statului major al forțelor aeriene, director pentru afaceri europene în cadrul Ministerului de externe, precum și trei poziții de ambasador.
Pentru liderul Franței, în vârstă de 46 de ani, primul tur al alegerilor parlamentare de duminică a fost o umilință la fel de personală ca ascensiunea sa uimitoare la președinție, ca proaspăt outsider, în urmă cu șapte ani, notează Politico. A doua cea mai mare economie a Europei și singura sa putere cu arme nucleare este acum mai aproape ca niciodată de a forma pentru prima dată un guvern de extremă dreapta, după ce Adunarea Națională (AN) al lui Marine Le Pen a obținut un avans dramatic în prima etapă a votului.
Dacă al doilea tur de scrutin din 7 iulie va aduce o majoritate parlamentară pentru AN – iar previziunile sugerează că acest lucru este posibil – Franța va ajunge pe un teren necunoscut. Franța va fi guvernată, cel puțin în parte, de politicieni care și-au făcut un nume simpatizând cu Vladimir Putin și promițând să distrugă Uniunea Europeană, amenințând că vor porni un război împotriva migrației și că vor părăsi NATO, potrivit Politico.
Aliații lui Macron și adevărata „lovitură de stat”
Deși partidul lui Le Pen și-a atenuat unele dintre pozițiile sale mai tranșante, acesta rămâne profund sceptic în relația cu pozițiile politice occidentale principale. O victorie în aceste alegeri i-ar spori puternic șansele de a câștiga președinția Franței în 2027. „Putem spune cu luciditate că dezintoxicarea AN ajunge în faza finală”, a declarat Bruno Cautrès, analist politic în cadrul institutelor Sciences Po. „Au câștigat alegerile europene de trei ori la rând, iar Marine Le Pen a ajuns de două ori în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Dacă câștigă al doilea cel mai important scrutin din Franța, devin mainstream”, a adăugat el.
Conform analizei institutului de sondaje Ipsos, rezultatele preconizate ale partidului lui Le Pen îl plasează la mică distanță de putere. Partidul său a obținut 33,2% din voturi în primul tur, ceea ce înseamnă că extrema dreaptă ar putea obține între 230-280 de locuri în parlament, potrivit institutului. Având în vedere că pragul pentru obținerea majorității absolute în parlament este de 289 de locuri, extrema dreaptă ar putea fi chiar în măsură să formeze un guvern peste o săptămână, cu președintele AN, Jordan Bardella, în fotoliul de prim-ministru.
Întrebarea care se pune acum este dacă ceva, sau cineva, îl poate opri. Cât de aproape va fi Le Pen de o majoritate absolută depinde de modul în care reacționează celelalte partide și Macron la victoria sa răsunătoare. Vor lăsa divergențele deoparte și se vor uni pentru a învinge extrema dreaptă? Alegerile parlamentare sunt un proces complex, în două tururi, în care cei doi candidați care obțin cele mai multe voturi în primul tur trec într-un al doilea tur.
Lovitură de stat. Politica europeană s-a schimbat dramatic
Dar, în aceste alegeri cruciale, prezența la vot a fost ridicată, ceea ce a însemnat că, în aproximativ 315 circumscripții, un al treilea candidat, adesea cineva din coaliția „Ensemble” a lui Macron, s-a calificat, de asemenea, pentru turul al doilea.
După publicarea proiecțiilor inițiale, mii de cetățeni francezi s-au adunat în Place de la République din Paris pentru a protesta împotriva extremei drepte. Scenele au amintit de protestele împotriva lui Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, care s-a calificat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2002 în calitate de candidat al partidului cunoscut atunci drept Frontul Național.
Atunci, partidele și alegătorii s-au unit împotriva extremei drepte, lăsându-și diferențele deoparte pentru a învinge candidatul extremist în cadrul unei politici cunoscute sub numele de „cordon sanitar”. Dar politica europeană s-a schimbat dramatic în ultimele două decenii. După un an de luptă în Parlament, partidul de extremă stânga Franța Nesupusă și liderul său, Jean-Luc Mélenchon, au apărut ca un adversar și mai mare pentru centriști decât Le Pen. Macron însuși a petrecut mare parte din această campanie criticând politicile alianței de stânga Noul Front Popular, care include extrema stângă, ca fiind „grotești” și distructive pentru Franța.
Citiți și: Macron aruncă în aer Franța. Pariul electoral
