Un scandal care se extinde a izbucnit în lumea modei: celebrul brand Louis Vuitton este acuzat că a copiat ia din Mărginimea Sibiului, pentru noua sa colecție pe 2024. Asociația „La Blouse Roumaine” este cea care a lansat acuzațiile. Însă părerile diferă în ceea ce privește dacă e „plagiat cultural” sau „nimic anormal”.
Totul a pornit de la faptul că brandul franțuzesc a inclus în noua sa colecție „LV by the Pool” 2024 o bluză care seamănă izbitor cu o ie tradițională din Mărginimea Sibiului, fără a menționa sursa de inspirație.
Fotografiile brandului au fost urcate pe rețelele sociale în urmă cu doar câteva zile, iar intrigile nu au întârziat să apară. Asociația „La Blouse Roumaine” a reacționat prompt și a acuzat brandul de lux că a preluat designul tradițional românesc fără permisiune. Asociația a solicitat brandului să elimine bluza și alte articole similare din colecție până la obținerea acordului comunităților din Transilvania, Oltenia și Muntenia.
În plus, a cerut recunoașterea publică a sursei de inspirație pentru a respecta moștenirea culturală românească și au lansat campaia #givecredit – a da recunoaștere. Asociația face apel la toți iubitorii de port românesc de pe rețelele sociale să posteze fotografii cu ia orginală din Mărginime, să folosească acest tag și să menționeze și contul Louis Vuitton. Cerându-i brandului să scoată piesele din colecție până la obținerea acordului din partea comunităților, cu creditarea originii. Mulți utilizatori s-au pus pe treabă și s-au alăturat campaniei #givecredit. Inclusiv vedetele.
Louis Vuitton nu ar fi primul
Paula Seling a postat deja o fotografie cu ea în ie românească și a declarat că susține inițiativa Asociației „La Blouse Roumaine”. Și Ministrul Culturii, Raluca Turcan, s-a implicat în această problemă: a declarat că va iniția un dialog cu Louis Vuitton.
Acesta nu este primul incident de acest fel. În 2017, Christian Dior a fost acuzat că a copiat designul unui cojoc tradițional din Țara Beiușului, județul Bihor, în colecția sa de toamnă. Vesta, vândută la prețul de 35.000 de dolari, nu aducea niciun beneficiu comunității care a creat designul original. Asociația „Țara Binșului” a semnalat această problemă, iar mesajul „This is Bihor, not Dior” în traducere „Asta-i Bihor, nu Dior” a devenit viral pe rețelele sociale. La fel s-a întâmplat și în cazul brandului Tory Burch. Nici până în momentul de față brandul nu a răspuns criticilor. La Blouse Roumaine a mai identificat o altă piesa incredibil de asemănătoare cu portul românesc din Gorj. Este chiar o copie fidelă a vestei schilărești din Gorj.
Postarea de pe Facebook a comunității La blouse roumaine în care sesizează că renumita casă de modă Louis Vuitton a folosit într-o colecție cămăşi inspirate de ia tradiţională din Mărginimea Sibiului a stârnit peste șase mii de reacții și aproximativ șapte mii de share-uri în online.
Acuzații pentru Louis Vuitton: a folosit ia din Mărginimea Sibiului fără acord
„E moștenirea noastră, nu are cum să fie o cămașă de plajă. Pot înțelege că trăim în prezent și e important să ne adaptăm și să folosim tehnologia, însă e important să cunoaștem limitele și să nu invadăm și să privăm de respect o comunitate. Ia noastră e capitalul nostru simbolic”, a spus Andreea Ciortea, co-preşedinte al Comunității Sibiu, pentru TVR. „Iile noastre sunt specifice Mărginimii, e numai cu alb și negru înseamnă ziua și noaptea. Bunii noștri purtau haine românești oriunde, la pădure, la câmp și erau și unele de duminică”, a declarat la TVR Doina Bratu, 81 de ani, localnică din Răşinari.
Pe site-ul Louis Vuitton, piesa vestimentară care imită ia din Marginimea Sibiului e descrisă ca o bluză „aerisită” inspirată de o „siluetă romantică, cu detalii grafice pentru un look proaspăt și boem. Confecționată din in, cu o croială amplă, mânecile balon și decolteul sunt accentuate cu inserții de dantelă contrastantă.
În urma revoltei din spațiul virtual, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat că va contacta casa de modă. Ea speră ca acest incident să se transforme într-o oportunitate de a face cunoscută ia la nivel internaţional.
Louis Vuitton acuzat nefondat? „Ia românească nu este 100% românească”
Maurice Munteanu, fashion editor la revista Elle, spune că acuzațiile la adresa Louis Vuitton sunt nefondate și că „ia nu este 100% românească: „Eu, ca cetățean român, am dubii. Ar trebui discutat acest lucru într-un context mai larg, însoțit de studii”, a spus el pentru hotnews.ro.
„Pot să înțeleg faptul că te poți simți lezat, dar vorbim de un patrimoniu universal, iar atunci lucrurile stau puțin diferit. Gândește-te ce ar trebui să facă japonezii, dacă ne gândim doar la istoria kimonoului?! Dacă ne gândim la case de modă care încă din anii ‘60 sau ‘70 au deconstruit sub toate formele kimonoul, ba chiar a fost prezentat și în forme originale. Gândește-te ce ar trebui să facă ucrainenii sau ungurii sau rușii. Pentru că treaba asta cu ia românească e cumva foarte, foarte relativă”, a spus Maurice Munteanu, în dialogul cu HotNews.ro.
„Atunci, în acest context în care culturi extrem de bogate din toate punctele de vedere, poate infinit mai bogate chiar și vizual, ca Japonia, China, Rusia, Ucraina, Ungaria ș.a. nu au trecut prin tipul ăsta de tumult naționalist, mi se pare un pic ciudat, mai cu seamă în contextul actual, să ne «flamboaiem» sau să activăm așa un filon din ăsta naționalist. Asta este părerea mea personală. Ca fashion editor, am să întăresc această idee: sunt sceptic în ceea ce privește originea 100% românească a iei”.
Nu este prima oară când ia românească inspiră designerii și vedetele „din afară”
A cucerit vedetele „de afară”, a devenit un „must have”, dar bluza noastră tradiţională – ia, este mai mult decât atât, şi anume, poveste şi istorie. Un obiect vestimentar la moda printre vedetele din România şi nu numai. Emma Stone, Jennifer Garner, Kate Moss, Halle Berry, Kourtney Kardashian şi multe alte celebrităţi au fost cucerite de farmecul bluzei româneşti. Mai mult, celebra cântăreaţă Adele a apărut în Vogue, într-o cămaşă Tom Ford (colecţia de primăvară-vară 2012 a designerului), inspirată din ia noastră.
Nu este prima oară când ia românească inspiră desingerii din străinătate. Una dintre cele mai dragi surse de idei pentru colecţiile remarcabilului creator de modă Yves Saint Laurent l-a constituit portul din satele româneşti. Se spune că atunci când s-a decis să facă o colecţie “românească”, a fost cu totul neaşteptat. Se întâmpla în 1981: maestrul aducea pe scenă manechine de lux, în ii şi fote stilizate, cu părul prins la fel ca în satele noastre. Cu portul românesc de la ţară i-a „făcut cunoştinţă” Matisse, mai precis, o pânză pictată, intitulată simplu: “Ia”.
Inspiraţia unui asemenea „obiect vestimentar” este reprezentată de seria portretelor cu ie românească semnată de pictorul francez Henri Matisse, datorată în bună măsură prieteniei sale cu pictorul român Theodor Pallady. Cunoscută şi sub denumirea „cămaşa cu altiţă” (chenar), ia reprezintă mult mai mult decât un obiect vestimentar reinventat de către designerii actuali (internaţionali sau autohtoni), ea fiind simbol, poveste şi istorie. Din punct de vedere lingvistic, termenul “ie” este derivat din latinescul “tunicae lineae” (tunică subţire purtată pe piele). Sub formă de camisa (termen împrumutat de la celţi, cu o expunere mai largă), s-au menţionat aspecte despre portul românesc încă din secolul al VI- lea, apărând însemnări în limba latină chiar şi în “Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange.
A cui e ia?
Cu toate astea, nu se poate preciza exact data apariţiei iei, potrivit specialiștilor, dar se presupune că ar fi fost prima oară purtată de populaţia din cultura Cucuteni.
Specialiştii în tradiţia noastră populară vorbesc despre „însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele” şi despre faptul că tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular ci şi rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. În partea de sud a ţării iile erau ţesute cu borangic, iar în toate regiunile erau accesorizate cu broderii la gât şi mâneci şi cu mărgele. “Iile brodate cu „spic” făceau parte din costumul de nuntă din Moldova. Culorile folosite la broderie erau în două-trei nuanţe cromatice, de regulă, dar se broda şi cu o singură culoare, de obicei negru.
Femeile căsătorite şi cele în vârstă respectau anumite principii în realizarea costumului, preferând culori mai reţinute, modele de croială mai modeste şi un material ţesut mai simplu, în timp ce la fetele tinere culorile sunt deschise şi aprinse. Acestea din urmă nu-şi acopereau capul cu ştergarul de îmbrobodit (privilegiu rezervat nevestelor) şi nu purtau nici şorţ de protecţie din acelaşi motiv”, după cum consemnează historia.ro.
Citiți și: Bucharest Fashion Week 2024: Eveniment internațional de modă în România
