Lista companiilor cu cifră uriașă de afaceri care nu plătesc un leu la bugetul de stat reprezentând impozit pe profit pentru că raportează oficial pierderi circulă în internetul românesc de o bună bucată de timp. Oficiul de Știri a actualizat datele pentru 2023 și cele mai multe dintre companiile care au eludat plata impozitului pe profit în anii anteriori și-au păstrat obiceiurile și anul trecut, ca dovadă că astfel de practici nu sunt o întâmplare ci un modus operandi.
Lista companiilor care nu au plătit impozit pe profit în 2023
Lista companiilor care nu au plătit impozit pe profit în 2023 include afaceri care rulează zeci de miliarde de lei, în domenii de activitate în care lipsa profiturilor este foarte greu de explicat: companii din zona energiei, supermarketuri, giganți din telefonie, combinate metalurgice, industria automotive.
Dar, așa cum unii analiști economici au atras deja atenția, marile companii care activează în România s-au specializat în a-și eluda obligațiile fiscale către statul român în interiorul legii.
Codul fiscal nu este matematică, este o înșiruire de prevederi normative prin care unii mai deștepți știu să se strecoare, sub denumirea de optimizare fiscală.
Trebuie arătat că veniturile din impozite și contribuții sociale ca pondere din PIB, care reflectă povara fiscală a unei țări, se află în România aproape la jumătate din nivelul înregistrat în alte țări din Uniunea Europeană.
Exceptând paradisul fiscal Irlanda, veniturile bugetului de stat, raportate la PIB, sunt cele mai mici din UE în țara noastră de ani buni de zile – 33,6% în 2023, în comparație cu 43,8% media europeană și aproximativ 50% în Franța.
România are un deficit bugetar structural, care, pe fondul conjuncturilor nefavorabile din ultimii ani – pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, scăparea de sub control a prețurilor la energie, creșterea dobânzilor, deteriorarea mediului economic în UE – pare că nu mai poate fi ținut sub control de guvernanți, în lipsa unor măsuri drastice.
Într-o analiză publicată în 2022, Consiliul Fiscal arată: ”Este de notorietate nivelul foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) în România, de cca. 26% din PIB în anii recenți, față de o medie de 35-36% în țările învecinate (intrate în UE începând cu anul 2004) și de peste 40% media în UE. Această situație reprezintă nu numai o vulnerabilitate majoră a bugetului public, ci și reduce serios din posibilitatea de a furniza societății, în cantitate și calitate adecvată, la standarde europene, bunuri publice de bază: sănătate, educație, infrastructură, etc. (…).”
Același document avertizează că ”nu procedura de deficit excesiv este prima rațiune pentru care este necesară corecția dezechilibrului bugetar, ci situația economiei în sine, care face nesustenabilă traiectoria datoriei publice dacă nu va avea loc o corecție, fie și graduală, având în vedere amploarea șocurilor adverse.
În România se poate obține un spor considerabil de venituri fiscale/bugetare printr-o colectare mai bună și prin reducerea noianului de excepții și portițe de optimizare în regimul fiscal, care îl fac profund inechitabil. Este de salutat că voci cu greutate din mediul de afaceri, din lumea academică, susțin nevoia de creștere substanțială a veniturilor fiscale”.
Lista companiilor care nu au plătit impozit pe profit. Cine acoperă gaura la buget?
Doar că măsurile drastice de ajustare a deficitului bugetar, pe care le solicită toată lumea – de la Comisia Europeană, analiști economici, la patronate și sindicate – aproape niciodată nu vizează marile companii din România, ci zona micilor afaceri și a persoanelor fizice.
Guvernul pare decis să crească veniturile fiscale împovărând exclusiv clasele sărace și de mijloc, salariații, precum și întreprinderile mici și mijlocii, în timp ce de profiturile marilor corporații nu dorește sau nu poate să se atingă.
Iar discuțiile din ultimele zile vizând introducerea de măsuri dure de austeritate, înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, creșterea TVA-ului și a impozitelor pe proprietate, arată că nimic nu se schimbă în viziunea guvernanților de la București, în condițiile în care literatura consacrată din domeniul economic arată că introducerea de măsuri de austeritate pe timp de criză economică nu face decât să adâncească recesiunea.
România are cea mai mare povară fiscală pe muncă din Uniunea Europeană, iar ponderea covârșitoare a veniturilor încasate la bugetul statului vine din zona salarială.
”În 2023, ponderea veniturilor în bugetul consolidat de stat a venit un pic peste 40% din zona salarială și 8% din zona capitalului – impozitul pe profit și pe dividende cumulate!
Deci salariații au contribuit la greu, un procent de cinci ori mai mare decât în cazul capitalului.”, a declarat recent Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical, pentru Oficiul de Știri.
Impozitul pe cifra de afaceri
Impozitarea cifrei de afaceri a companiilor care nu raportează profit sau publică un profit insignifiant raportat la cifra de afaceri este una din măsurile care pot determina companiile să renunțe la astfel de practici.
Ideea nu este nouă și a fost aplicată de mai multe țări din Uniunea Europeană, atunci când guvernele au fost nevoite să ia măsuri pentru suplimentarea veniturilor publice.
În România, guvernul condus de Viorica Dăncilă a introdus în decembrie 2018 infama OUG 114, care prevedea aplicarea unei taxe pe cifra de afaceri a companiilor energetice, de telefonie și din mediul financiar-bancar-asigurări-administratori de fonduri.
Inițiativa a fost aspru criticată de mediul de afaceri și de partidele de dreapta, în cele din urmă Guvernul Ludovic Orban abrogând la începutul lui 2020 principalele prevederi al ordonanței.
Ulterior, în timpul guvernului condus de Marcel Ciolacu, a fost vehiculată, dar doar la nivel declarativ, ideea unei ”taxe de solidaritate”, care să fie aplicată pe cifra de afaceri a marilor companii, pentru a strânge fonduri cu care Guvernul să ajute clasele defavorizate, în contextul crizelor multiple apărute în ultimii ani.
Taxa de solidaritate, aplicată pe cifra de afaceri a companiilor, a fost însă aprig contestată de deținătorii de capital, care au foat puternic susținuți de partidele de dreapta și de președintele Klaus Iohannis.
”Este o opinie pe care am exprimat-o în repetate rânduri, pentru că au mai fost încercări de modificare în acest domeniu. Sunt pentru păstrarea cotei unice și împotriva taxei de solidaritate. Taxa de solidaritate nu mi se are corectă ca principiu. Iar cota unică nu este neapărat cel mai bun sau cel mai modern mod de a impozita, dar pentru un sistem care încă nu este digitalizat, ca al nostru, are certe avantaje practice. Până când nu există o digitalizare funcțională, nu cred că în România nu se poate introduce o altfel de cotă. Nu este o chestiune de principiu care nu poate fi niciodată schimbat, este o chestiune de aplicabilitate și oportunitate. Acum nu văd altă soluție pentru România. După ce finalizăm digitalizarea, peste câțiva ani, evident că discuția se poate relua”, a declarat Klaus Iohannis în vara anului 2022, potrivit economedia.ro.
Zeci de mari companii fără profit
Între timp, numărul marilor companii care raportează pierderi în urma activității desfășurate, astfel că impozitul pe profit pe care îl plătesc este zero, continuă să rămână de ordinul zecilor.
Prezentăm lista companiilor cu cifră uriașă de afaceri care nu au plătit impozit pe profit, actualizată pentru 2023:
VODAFONE ROMANIA SA – pierdere de 182,29 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 5,38 miliarde de lei (2022: pierdere de 121,9 milioane lei la o CA de 4,7 miliarde);
ORANGE ROMANIA COMMUNICATIONS SA – pierdere de 514,49 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 2,31 miliarde de lei (2022: pierdere de 187,2 milioane lei la o CA de 2,44 miliarde);
TELEKOM ROMANIA MOBILE COMMUNICATIONS SA – pierdere de 79,8 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei (2022: pierdere de 558,08 milioane lei la o CA de 1,38 miliarde);
ENEL Energie SA – pierdere de 46,94 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 4,6 miliarde de lei (2022: pierdere de 391,07 milioane lei la o CA de 5,2 miliarde);
ENEL ENERGIE MUNTENIA S.A. (actuala PPC ENERGIE MUNTENIA SA) – pierdere de 4,73 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 3,74 miliarde de lei (2022: pierdere de 377,57 milioane lei la o CA de 4,78 miliarde);
E.ON Energie România SA – profit brut de 133,53 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 10,28 miliarde de lei (2022: pierdere de 358,9 milioane lei la o CA de 13,73 miliarde);
Met România Energy SA – profit brut de 20,4 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,06 miliarde de lei (2022: pierdere de 31,2 milioane lei la o CA de 5,08 miliarde);
DELGAZ GRID SA – pierdere de 244,1 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 2,2 miliarde de lei (2022: pierdere de 125,1 milioane lei la o CA de 1,73 miliarde);
NIS PETROL SRL – pierdere de 63,62 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 283,62 milioane de lei (2022: pierdere de 116,66 milioane lei la o CA de 700,61 milioane);
LIBERTY GALAȚI SA (fostul Sidex) – pierdere de 2,3 miliarde lei în 2023 (!!!), la o cifră de afaceri de 3,66 miliarde de lei (2022: pierdere de 743,52 milioane lei la o CA de 7,92 miliarde);
DONALAM SRL – pierdere de 189,96 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 812,04 milioane lei (2022: pierdere de 35,1 milioane lei la o CA de 740,25 milioane);
ARCELLORMITTAL HUNEDOARA SA – profit brut de 67,26 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 625,39 milioane de lei (2022: pierdere de 180,47 milioane lei la o CA de 650,81 milioane);
ALUM SA – pierdere de 184,81 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 286,55 milioane lei (2022: pierdere de 118,62 milioane lei la o CA de 501,77 milioane);
PROFI ROM FOOD SRL – pierdere de 199,53 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 12,93 miliarde de lei (2022: pierdere de 257,78 milioane lei la o CA de 11,66 miliarde);
ROMANIA HYPERMARCHE SA (CORA) – pierdere de 67,09 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,38 miliarde de lei (2022: pierdere de 33,96 milioane lei la o CA de 1,51 miliarde);
SUPECO INVESTMENT SRL – pierdere de 3,22 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 812,03 milioane lei (2022: pierdere de 5,51 milioane lei la o CA de 751,74 milioane);
PUREFERT BALKANS SRL – pierdere de 57,42 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 566,46 milioane lei (2022: pierdere de 27,7 milioane lei la o CA de 735,58 milioane);
HAVI LOGISTICS SRL – profit brut de 3,83 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,19 miliarde de lei (2022: pierdere de 8,26 milioane lei la o CA de 1,05 miliarde);
UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE – Pentru 2023 nu există date publicate, dar compania a câștigat prima poziție în Top Afaceri România 2023, deși în 2022 a înregistrat o pierdere brută de 64,87 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,1 miliarde lei;
KRONOSPAN TRADING SRL – pierdere de 262,17 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei (2022: pierdere de 15,55 milioane lei la o CA de 2,49 miliarde);
PORR CONSTRUCT SRL – profit brut de 82,09 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,75 miliarde de lei (2022: pierdere de 4,62 milioane lei la o CA de 1,25 miliarde);
ASIROM VIENNA INSURANCE – profit brut de 14,74 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,56 miliarde de lei (2022: pierdere de 2,52 milioane lei la o CA de 1,18 miliarde);
RWA RAIFFEISEN AGRO ROMANIA SRL – pierdere de 40,93 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 442,87 milioane lei (2022: pierdere de 4,98 milioane lei la o CA de 533,93 milioane);
AUTOLIV ROMANIA SRL – profit brut de 143,18 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 6,02 miliarde de lei (2022: pierdere de 164,56 milioane lei la o CA de 4,88 miliarde);
CONTINENTAL AUTOMOTIVE SYSTEMS SRL – profit brut de 54,49 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 4,38 miliarde de lei (2022: pierdere de 331,19 milioane lei la o CA de 4,63 miliarde);
VITESCO TECHNOLOGIES ROMANIA SRL – profit brut de 74,43 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 2,15 miliarde de lei (2022: pierdere de 354,41 milioane lei la o CA de 1,8 miliarde);
PREH ROMANIA – pierdere de 21,3 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,39 miliarde de lei (2022: pierdere de 60,24 milioane lei la o CA de 1,38 miliarde);
FAURECIA ROMANIA SRL – profit brut de 2,57 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei (2022: pierdere de 3,29 milioane lei la o CA de 1,3 miliarde);
YAZAKI COMPONENT TECHNOLOGY SRL – profit brut de 103,36 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 803,74 milioane lei (2022: pierdere de 38,35 milioane lei la o CA de 1,12 miliarde);
ADIENT SRL – pierdere de 1,9 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 894,7 milioane lei (2022: pierdere de 19,2 milioane lei la o CA de 779,87 milioane);
CONTITECH ROMANIA SRL – pierdere de 25,03 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 860,43 milioane lei (2022: pierdere de 75,38 milioane lei la o CA de 776,73 milioane lei);
ARCTIC SA – profit brut de 95,88 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 3,43 miliarde de lei (2022: pierdere de 141,09 milioane lei la o CA de 3,8 miliarde);
MAKITA EU SRL – profit brut de 59,59 milioane de lei în 2023, la o cifră de afaceri de 2,02 miliarde de lei (2022: pierdere de 187,41 milioane lei la o CA de 2,88 miliarde);
Menționăm că datele sunt preluate de pe risco.ro și targetare.ro, fără pretenția că este completă lista companiilor cu cifră uriașă de afaceri care nu plătesc un leu la bugetul de stat.
