Vizitatorii care vor veni la Muzeul Peleș vor avea la dispoziţie un ghid audio în limba turcă. Este vorba despre un proiect, iar anunțul a fost făcut de Institutul Yunus Emre.
Artistul vocal Alper Tuna se va auzi în Muzeul Peleș
Castelele Peleș și Pelișor, în cadrul unui efort comun
„Le mulţumesc tuturor colaboratorilor şi instituţiilor implicate în acest efort comun, care se înscrie într-un demers mai amplu al Ministerului Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului, dedicat definitivării formularelor pentru o serie de alte 11 poziţii incluse în versiunea revizuită a Listei indicative a României pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, a mai menționat ministrul Culturii.
În prezent, România are în lucru pregătirea dosarului transnațional de nominalizare (împreună cu Bulgaria, Croația și Serbia) pentru Frontierele Imperiului Roman – Limesul Dunărean, segmentul estic și are, de asemenea, în evaluare două dosare de nominalizare pentru care Comitetul Patrimoniului Mondial urmează să ia o decizie în cadrul celei de-a 46-a reuniuni din India, în luna iulie 2024: Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
Castelele Peleș impresionează prin frumusețe
Castelul Peleș a fost construit la dorința regelui Carol I al României, după planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, și a fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig din Viena.
Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Considerat „casa de vis” a Reginei Maria, se spune că Pelişorul constituie imaginea fidelă a gusturilor ei în materie de frumos.
În anul 1897, încă dinainte de construcţia Pelişorului, viitoarea regină Maria a construit în apropierea Peleşului o căsuţă în copac, unul din visele copilăriei sale. Referitor la această construcţie, Regina consemna: „Dragostea mea de născociri originale şi fărâma de fire copilărească ce păstrasem în fiinţa mea mă împinseră să-mi clădesc o colibă mică şi nostimă, sus, în frunzişul unor pomi. Această idee hazlie îl încântă pe Lecomte du Nouÿ, arhitectul Unchiului; aşadar, îmi desenă o căsuţă drăgălaşă şi originală care trebuia proptită sus în aer, între nişte brazi uriaşi. Îşi poate cineva închipui ce farmec avea pentru copiii mei această casă ca din basme”.
Ce nu știați despre Pelișor
La începutul secolului XX, în întreaga Europă s-a consemnat apariţia unui nou stil arhitectonic, spectaculos şi nonconformist, curent denumit Art Nouveau – („Noua Artă sau „Stilul 1900”), produsul de excepţie al unei epoci deplin laicizate, premergătoare marilor inovaţii culturale, ştiinţifice şi sociale, considerat adevăratul început al modernismului) – , adoptat şi de Principesa Maria, care îl considera ca fiind pe gustul său. Ca urmare ea comandă celor ce s-au ocupat de proiectul unui nou castel pe domeniul Peleş, interioare luminoase, cu elemente în stil bizantin, cu motive celtice şi tradiţionale româneşti, cu influenţe moderne în distribuţia spaţiilor, toate realizate exact pe gustul său. Prin prezentarea unor elemente româneşti, Maria a înţeles necesitatea cuprinderii funcţiei „naţionale” în această reşedinţă regală.
Mai mult, spirit deschis, Regina a înţeles în profunzime fenomenul artistic cel mai pregnant al epocii, curentul Art-Nouveau, stil ales de regină pentru decorarea reşedinţei de la Sinaia, arta anilor 1900 fiind un fel de instrument de luptă, de revoltă împotriva sterilităţii istorismului – neogoticul şi neoromanicul – în fapt un fenomen artistic şi social din secolul al XIX-lea, care a presupus, în principal, glorificarea evului mediu şi preluarea în acest context a formelor artistice din trecut, potrivit Radio România Cultural.
Reşedinţa de vară a Casei Regale
Construcţia Castelului Pelişor a început în anul 1899, ca urmare a dorinţei regelui Carol I de a asigura o reşedinţă principilor moştenitori Ferdinand şi Maria, după un proiect al arhitectului ceh Karel Liman (1855-1929) şi cu contribuţia decoratorului vienez, Bernhard Ludwig.
Arhitectul şef al Pelişorului, Karel Liman, a respectat solicitările primite, inserând în arhitectura exterioară a construcţiei elemente germane „Fachwerk“, dar şi câteva elemente româneşti – două turnuri acoperite cu olane de gresie colorată, asemănătoare turlelor bisericilor din Bucovina dar şi ocniţe specifice Văii Prahovei sau elemente brâncoveneşti de delimitare spaţială.
La 24 mai 1903, are loc inaugurarea construcţiei, iar în Actul inaugural, pictat de Maria pe pergament se arată: “Noi, Carol I, rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă primit-am în această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor.”
Castelul Pelişor devenea astfel parte integrantă a ansamblului arhitectonic realizat de regele Carol I pe valea pârâului Peleş, alături de Castelul Peleş – reşedinţa de vară a Casei Regale – Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecţilor şi Casa Grădinii.
Citiți și: 143 de ani de la stabilirea relaţiilor dintre România şi SUA. Eveniment la Peleș /Galerie Foto
