Președintele Nicușor Dan a înaintat Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate referitoare la așa-numita „Lege Novak”, act normativ adoptat de Parlament care stabilește ca echipele participante în competițiile naționale să aibă în componență cel puțin 40% sportivi cu cetățenie română.
Șeful statului a precizat, într-o postare pe Facebook, că sprijină dezvoltarea sportului românesc, însă acest obiectiv trebuie urmărit cu respectarea prevederilor constituționale și a legislației Uniunii Europene.
Critici privind dreptul la muncă și nediscriminarea
În motivarea sesizării, Nicușor Dan arată că legea adoptată de Parlament intră în conflict cu principiile nediscriminării și liberei circulații a lucrătorilor, garantate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la criteriul cetățeniei.
„Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor. În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale”, a explicat Nicușor Dan.
De asemenea, președintele contestă regimul sancțiunilor prevăzute de lege, considerând că nivelul amenzilor depășește cadrul general aplicabil contravențiilor, fără a fi prevăzută o derogare expresă.
„Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, a conchis Nicușor Dan.
Ce prevede „Legea Novak”
Actul normativ contestat modifică Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 și introduce obligația ca sportivii români de performanță să reprezinte minimum 40% din totalul jucătorilor înscriși de fiecare echipă în competițiile sportive naționale oficiale. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor ar urma să fie realizate inclusiv de federațiile sportive, împuternicite prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport.
Pentru nerespectarea acestor prevederi sunt instituite sancțiuni contravenționale, cu amenzi cuprinse între 500.000 și 1.000.000 de lei.
Invocarea dreptului Uniunii Europene
În sesizarea adresată Curții Constituționale se menționează că legea contravine direct Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Articolul 45 al acestuia prevede, printre altele:
(1) Libera circulație a lucrătorilor este garantată în cadrul Uniunii.
(2) Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de cetățenie între lucrătorii statelor membre, în ceea ce privește încadrarea în muncă, remunerarea și celelalte condiții de muncă.
Documentul arată că, în alte state membre, sunt aplicate măsuri indirecte pentru încurajarea formării sportivilor, fără a se recurge la limitări directe bazate pe cetățenie, astfel încât să nu fie afectate dreptul la muncă și libera circulație în UE. Sunt oferite și exemple concrete în acest sens.
„Germania impune ca loturile de fotbal să includă cel puțin 12 fotbaliști cu licență germană, din care opt jucători trebuie să fi trecut prin sistemul de tineret al clubului. Patru dintre acești opt jucători trebuie să fi trecut prin propria academie a clubului, în timp ce ceilalți patru să fi trecut prin sistemele de tineret ale diferitelor cluburi afiliate aceleiași federații.
În Portugalia, nu există o limită directă de jucători străini în campionatul național. Cu toate acestea, cluburile sunt obligate să aibă cel puțin opt jucători antrenați local în loturile lor de meci”, se arată în sesizare.
În ceea ce privește securitatea raporturilor juridice, președintele semnalează că amenzile prevăzute de legea adoptată depășesc plafonul maxim general de 100.000 de lei stabilit de Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 pentru contravențiile reglementate prin lege și ordonanță, fără ca proiectul să prevadă o derogare expresă de la aceste limite.
