Legea privind Autonomia Ținutului Secuiesc, fie ea doar în formă de proiect, i-a învrăjbit pe Iohannis și Ciolacu încă din vremea pandemiei Covid. Și chiar dacă-n final de 2023 am consemnat un nou rateu al proiectului pe care nici liderii UDMR nu-l susțin, șansele de împăcare au anvergura bobului de neghină.
Dacă vă-ntrebați de ce readuc în discuție subiectul, am să spun doar că, intrând în contact în aceste zile cu oameni din Transilvania, printre subiecte a apărut și cel care făcea referire la legea amintită. Tangențial, este adevărat, și având la origine întrebarea legată modul în care va decurge relația PSD – PNL dacă Iohannis, plecat din funcția de președinte, va prelua din nou supremația partidului din urmă.
O chestiune justificată în contextul recentei declarații a lui Marcel Ciolacu, despre care ați putut citi și într-un material ce i-a fost dedicat de Oficiul de Știri. ”Dacă dumneavoastră credeţi că eu o să uit vreodată că am fost acuzat total pe nedrept, când era pandemie şi Parlamentul nu se putea reuni, că Ciolacu a vândut Ardealul noaptea, iar mama mea, Dumnezeu să o ierte, m-a întrebat, în cinci minute, în lacrimi: «Mamă, o să te bage la puşcărie pentru înaltă trădare?». Fiind soţie de militar… Credeţi că eu voi uita lucrul acesta? Vă înşelaţi”, a spus Ciolacu săptămâna trecută.
Dacă nu vă mai amintiți despre ce este vorba, făcea referire la declarația lui Iohannis, din 29 aprilie 2020, atunci când proiectul pentru legea Autonomiei Ținutului Secuiesc fusese adoptat tacit de Camera Deputaților, procedural, pentru că expirase termenul în care trebuia discutat și votat, și ajunsese în Senat. „Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul ungurilor (…) Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă”, spunea atunci Iohannis.
Mărturisesc că pe mine discuțiile cu cunoscuții din Transilvania, la care am făcut referire, nu m-au determinat să privesc perspectiva relațiilor PSD – PNL, cu gândul că vom avea vreme să ne lămurim după alegeri. În schimb m-au determinat să arunc o privire pe legea care i-a pus pe picior de război pe Iohannis și Ciolacu. Chiar dacă nici ultima încercare a radicalilor maghiari, consemnată în final de 2023, nu a avut sorți de izbândă.
Ce vor radicalii maghiari să prevadă legea privind Autonomia Ținutului Secuiesc
Întrebarea-i simplă. Ce vor radicalii maghiari să prevadă legea? Principial vorbind lucrurile sunt aceleași încă de la prima inițiativă, care aniversează în acest an nu mai puțin de două decenii.
Mai exact, teritorial, vorbim despre o zonă autonomă care să cuprindă județele Covasna și Harghita, împreună cu o regiune din județul Mureș, reprezentată de scaunul istoric Mureș. Una în care unitățile administrativ-teritoriale să fie scaunele tradiționale secuiești, conduse prin intermediul unor Consilii Scaunale.
Întreaga zonă autonomă ar urma să fie condusă de un președinte ales direct, pentru un mandat de patru ani. Tot prin vot direct ar urma să fie aleși cei din Consiliul de Autoadministrare, care ar urma să funcționeze ca un fel de parlament al secuilor. În fine, un alt for este Comisia de Autoadministrare, echivalentul unui guvern.
Funcționarii publici din această regiune ar fi fost obligați să cunoască limba maghiară, iar autonomia ar fi inclus și o poliție proprie, controlată de Comisia de Autoadministrare. Polițiștii, dar și magistrații și grefierii, trebuie și ei să cunoască maghiara și româna.
Finanțarea ar fi provenit în mare parte din taxele locale, la care să se adauge 90% din impozitul pe venit al populației și 80% din celelalte taxe și impozite prevăzute de legislația fiscală. De asemenea, dacă legea era adoptată, Consiliul de Autoadministrare putea adapta actele normative emise la București care ar avea impact și asupra secuimii, sau să ceară, cu o majoritate de două treimi, reexaminarea acestora.
Cronologia eșecurilor legate de proiectul privind legea Autonomiei Ținutului Secuiesc
Ultima încercare a radicalilor maghiari a fost în atenția forurilor legislative în final de 2023. De data aceasta lucrurile au fost tranșate extrem de rapid. Poate și pentru că nici măcar toți parlamentarii UDMR, ca și Uniunea în ansamblu, nu cred că autonomia Ținutului Secuiesc ar putea fi acceptabilă în această formă. Una care contravine evident prevederilor constituționale.
Cronologic vorbind, scriu colegii de la Fanatik, este vorba despre a cincea tentativă legată de legea privind Autonomia Ținutului Secuiesc. Prima datează din 2004 și a fost inițiată de către un grup de șase parlamentari UDMR, care nu făceau parte din prima linie a Uniunii, printre care și Toro Tibor, cel care, în 2011, a fondat Partidul Popular Maghiar din Transilvania. În trei luni, proiectul a fost respins definitiv.
A urmat o nou încercare în legislatura 2004-2008, când UDMR era la guvernare, alături de Alianța D.A.. De data aceasta cu doar doi susținători, deputatul Becsek Garda Dezsö și senatorul Sógor Csaba. Deși a fost depus în iulie 2005, abia în septembrie 2012 inițiativa a fost respinsă definitiv.
În februarie 2018, legea a revenit în actualitate la inițiativa deputatului Kulcsár-Terza József-György, președintele organizației Partidului Civic Maghiar din Covasna, care însă fusese ales pe listele UDMR. Proiectul a fost respins în numai trei luni.
Kulcsár-Terza nu a renunțat. Și pentru că nu mai putea iniția un proiect respins în cadrul aceleiași legislaturi, a ”driblat” interdicția cu ajutorul lui Biró Zsolt-István. Se întâmpla în 2019 și avea să ducă la acel scandal dintre Iohannis și Ciolacu, la care am făcut deja referire. Totul avea să se stingă după ce Senatul a respins proiectul definitiv, iar Iohannis a fost amendat de CNCD și era ironizat de Kelemen Hunor: „Domnule președinte Klaus Iohannis, sper, că după ce ați salvat România și ați apărat Ardealul, veți avea timp să vă ocupați și de chestiunile economice, sociale, de șomaj”.
În fine, așa cum spuneam, în decembrie 2023 a venit și ultima tentativă. A aceluiași Kulcsár-Terza, căruia i s-a alăturat, drept co-inițiator, Zakarias Zoltàn. Totul s-a terminat însă în două zile. Pe 27 decembrie proiectul a fost înregistrat la Cameră, Biroul Permanent a aprobat procedură de urgență, pe 28 decembrie a obținut toate avizele de la comisii, iar raportul a fost înaintat plenului care a respins legea. O zi mai târziu, același lucru se întâmpla și la Senat. Astfel că legea ar putea să revină în actualitate doar după alegeri.