Accesul la internet de mare viteză reduce șansele ca oamenii să facă suficientă activitate fizică, iar acest lucru are un efect direct asupra ratei metabolice, potrivit ultimelor cercetări, Cu alte cuvinte, există o legătură între internet și obezitate.
Activitățile populare, cum ar fi urmărirea de seriale pe platformele de streaming și jocurile online, ar putea crește ratele de obezitate la australieni, potrivit unei noi cercetări. Impactul nu se oprește doar la sedentarism. Internetul face cumpărăturile mai rapide, iar comunicările electronice reduc întâlnirile față în față, care sunt ocazii excelente pentru a face mișcare. Astfel, totul duce la un stil de viață mai puțin activ și mai puțin sănătos.
Publicat în Economics & Human Biology, studiul, în colaborare cu Universitatea din Melbourne și Universitatea RMIT, a analizat datele din sondajul Household, Income and Labor Dynamics in Australia (HILDA), care acoperă perioada 2006-2019, pentru a examina impactul acces la internet de mare viteză pentru obezitate.
Obezitatea crește riscul unei persoane de a dezvolta afecțiuni de sănătate pe termen lung, cum ar fi boli cardiovasculare, hipertensiune arterială și diabet de tip 2. În 2022, aproape două treimi (65,8 la sută) dintre adulții australieni erau supraponderali sau obezi (ABS, 2022).
Internet cu impact la forma fizică
Epidemia de obezitate din Australia are, de asemenea, un impact financiar și economic semnificativ. În 2018, obezitatea i-a costat pe australieni 11,8 miliarde de dolari și se estimează că va costa aproximativ 87,7 miliarde de dolari până în 2032 (National Obesity Strategy, 2022).
Autorul principal al studiului, Dr. Klaus Ackermann, de la Departamentul de Econometrie și Statistică de Afaceri și SoDa Labs al Monash Business School, a descoperit că un comportament sedentar și activitatea fizică sunt mecanisme prin care viteza internetului are legătură cu obezitatea.
„Accesul la conexiune la internet de mare viteză scade probabilitatea ca indivizii să îndeplinească recomandarea minimă de activitate fizică propusă de OMS. Adică, indivizii devin mai inactivi și prezintă un comportament mai sedentar”, și-a întărit afirmațiile dr. Ackermann. Potrivit cercetătorului, cxomportamentul sedentar este indus de nevoia de a rămâne conectat online pentru ore mai lungi, ceea ce duce la o rată metabolică mai scăzută și contribuie la obezitate.
Această problemă este accentuată de necesitatea de a consuma frecvent gustări în timpul utilizării computerului, ceea ce crește aportul zilnic de calorii care contribuie la obezitate. „În plus, utilizarea internetului permite accesul ușor la diverse bunuri și servicii și, prin urmare, reduce nevoia de a efectua sarcini fizic.
Combaterea comportamentului sedentar legat de accesul la internet
Comoditatea comunicațiilor electronice reduce și mai mult nevoia de a se întâlni personal cu familia și prietenii, ceea ce reduce și mai mult posibilitățile de angajare în activități fizice. „În timp ce internetul de mare viteză a devenit un serviciu esențial, acest studiu demonstrează o legătură puternică între dependența crescută de online și comportamentul sedentar nesănătos”, mai punctează Ackerman.
„Având în vedere că accesul la internet de mare viteză crește prevalența obezității prin comportament sedentar, descoperirile noastre sugerează că politicile de promovare a conștientizării implicațiilor negative ale comportamentului sedentar sunt importante”, a mai spus dr. Ackermann. „O sugestie ar putea fi conștientizarea cu privire la potențiala creștere a comportamentului sedentar legat de accesul la internet”.
Acest lucru ar putea motiva oamenii să ia pauze între timpul petrecut pe ecran pentru a reduce comportamentul sedentar și să se angajeze în activitate fizică pentru a promova un stil de viață mai sănătos. „Astfel de campanii de sănătate publică ar putea încuraja nevoia de a acționa fizic, dacă este posibil, spre deosebire de accesarea strictă a bunurilor și serviciilor online. În plus, campaniile de sănătate publică care încurajează o activitate fizică scurtă, dar viguroasă, care îndeplinește cerințele zilnice de activitate fizică, ar putea fi utile pentru persoanele cu un stil de viață ocupat, care pot avea doar timp limitat”, a concluzionat dr. Ackermann.
Citiți și: Ziua Internetului, între extaz și agonie. Dan Pavel: „Internetul nu există”
