Pe măsură ce societatea continuă să evolueze este din ce în ce mai important să înțelegem mai profund factorii sociali și culturali care influențează medicina, spun cercetătorii. Legătura specială dintre cultură și sănătate se evidențiază în moduri neașteptate.
Specialiștii evidenţiază că este bine să înțelegem factorii care stau la baza comportamentului uman și a rezultatelor în materie de sănătate, iar aici intervine antropologia medicală. Pentru început, antropologia este o știință socială care studiază trecutul și prezentul comportamentului uman, societăților și culturilor.
Fiind un domeniu interdisciplinar care se bazează pe sociologie, sănătate publică, medicină și filozofie, antropologia medicală se concentrează mai precis pe relația dintre cultură și sănătate. Acesta caută să înțeleagă modul în care diferitele culturi din întreaga lume gândesc și se comportă cu privire la problemele legate de sănătate și boală. De aceea se vorbește uneori despre o legătură „ascunsă” dintre cultură și sănătate.
Cultură și antropologie medicală
Antropologia medicală a apărut în anii 1950 și ’60 pentru a aborda limitările biomedicinei. Spre deosebire de alte domenii care se concentrează în primul rând pe factorii biomedicali ai sănătății și bolii, antropologia medicală recunoaște că sănătatea este modelată de o gamă largă de factori. Inclusiv credințe și practici culturale, norme și structuri sociale, sisteme politice și economice și factori de mediu. Antropologii medicali caută să înțeleagă modul în care acești factori interacționează și influențează comportamentele și rezultatele în materie de sănătate și cum pot fi folosiți pentru a promova o sănătate și o bunăstare mai bună.
Un alt atribut unic al antropologiei medicale este concentrarea pe experiențele și perspectivele populațiilor marginalizate. Antropologii medicali recunosc că disparitățile de sănătate sunt adesea înrădăcinate în inegalitățile sociale și structurale și că abordarea acestor disparități necesită o înțelegere a experiențelor trăite și a perspectivelor acestor populații.
Există o abordare științifică de lungă durată centrată pe om. Antropologi medicali de seamă includ medicii formați la Harvard precum Paul Farmer, Arthur Kleinman și Byron Good și Margaret Lock și Nancy Scheper-Hughes. Aceste persoane au adus contribuții emblematice în domeniu, răspunzând la unele întrebări.
Cultură în comunitate
Întrebări precum: Cum ne modelează convingerile, valorile și practicile culturale înțelegerea despre sănătate și boală?; Cum genul, rasa și alte forme de identitate socială modelează experiențele de sănătate și asistență medicală?; Cum își negociază medicii și pacienții rolurile și responsabilitățile în asistența medicală?
Pentru a răspunde la întrebările de cercetare, antropologii medicali folosesc metoda puternică a etnografiei pentru a completa datele cantitative biomedicale. În esență, etnografia implică petrecerea timpului cu un anumit grup de oameni, observându-le comportamentul în mediul lor și intervievându-i despre experiențele și credințele lor. Acest lucru poate implica conexiunea cu o comunitate pentru o perioadă lungă de timp, participarea la evenimentele culturale ale acesteia și participarea la activitățile ei zilnice (prin intermediul unei metode numită observație participantă).
Prin acest proces de imersiune, etnografii pot obține informații despre normele culturale, valorile și credințele care modelează comportamentul oamenilor pe care îi studiază. De asemenea, pot obține o înțelegere mai profundă a provocărilor și oportunităților cu care se confruntă oamenii în viața lor de zi cu zi. În loc să se bazeze pe noțiuni preconcepute sau stereotipuri, etnografii pot obține o perspectivă directă asupra modului în care oamenii trăiesc și experimentează lumea din jurul lor, ajungând la o înțelegere bogată și nuanțată. Cufundându-se într-o comunitate și observându-le comportamentul, etnografii pot descoperi tipare și comportamente care ar putea să nu fie imediat evidente pentru un străin.
Valori și vindecare
Astfel de întrebări ca cele de mai sus permit înțelegerea modului în care practicile și instituțiile de asistență medicală evoluează de-a lungul timpului și ce au în comun, spre exemplu, clinicile FIV din SUA și ritualurile de vindecare indigene din Vietnam: cultura. Ambele metode sunt informate din punct de vedere cultural de valorile și așteptările relațiilor sociale. FIV este o tehnologie în domeniul reproducerii noțiunilor occidentale de rudenie bazate pe parentalitatea biologică, iar unele ritualuri de vindecare indigene întăresc identitatea ancestrală spirituală și legăturile comunității sociale pentru a sprijini vindecarea. În plus, diversele valori culturale ale grupurilor etnice din SUA și Vietnam au implicații asupra modului în care fiecare formă de îngrijire a sănătății ar fi implementată și primită.
Antropologia este mai țintită, mai eficientă și mai eficientă, ajungând la cauza rădăcină a unui fenomen și plasându-l în contextul holistic în care există. Mergând sub suprafață, antropologia descoperă factorii profundi ai comportamentului și mecanismele care contribuie la rezultatele sănătății. Astfel, antropologii sunt echipați în mod unic pentru a proiecta servicii, produse și comunicații pentru a satisface mai eficient și mai precis nevoile oamenilor.
Cultură și medicină: O alchimie a binelui
Pe această idee, de legătură „ascunsă” între cultură și sănătate, MedLife lansează o serie de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui” și își propune să schimbe modul în care românii privesc unitățile medicale. Promovând tranziția de la spații dedicate exclusiv vindecării la spații care îmbină medicina, educația și cultura. Astfel, demarează propria serie de evenimente, iar primul dintre acestea este expoziția „Efectul Cantemir în cultura română”, aflată în incinta MedLife Medical Park. Expoziție grupează o serie de volume rare scrise de Dimitrie Cantemir sau despre acesta, volume ce provin din colecții private.
„Dintr-un spațiu rece, impersonal care de multe ori inspiră frică, spitalul devine o resursă plurifațetată a comunității: vindecă, dar și alimentează bunăstarea emoțională a pacienților și inspiră prin convergența medicinei și a culturii. Din postura de deschizător de drumuri, care ne-a consacrat, facem, astfel, ca spitalul să devină un hub social, ducând acest concept la următorul nivel”, spune Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Grup.
Citiți și: Barometru Cultural – Românul s-a mutat pe canapea. Puțini merg la teatru, la cinema sau citesc cărți
