Rezultatele analizelor de laborator au condus la concluzia că la Roșia Montană nu se găsește decât aur și argint. Metalele strategice invocate de Aurel Sîntimbrean, fostul geolog șef al exploatării de la Roșia Montană nu sunt rentabile economic. Cu alte cuvinte ele există, dar în cantități insuficiente pentru a fi exploata rentabil. Costurile mineritului și procesării minereurilor cu părți per milion sub 5-10 grame/tonă ar depăși valoarea metalelor extrase.
Zăcămintele de titan, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu și wolfram invocate de Sîntimbrean nu sunt acumulări propriu-zise ci doar urme ale elementelor metalice și semi-metalice respective.
La Roşia Montană nu se găseşte decât aur şi argint
Nicolae Bud, cel mai titrat expert român în domeniul mineritului a lansat recent “Proiectul Roşia Montană Gold Corporation. Studiu de caz”. Nicolae Bud este doctor în economie şi inginerie, membru al Academiei de Științe Tehnice din România şi fost deputat în Parlamentul României. “Potrivit acestui studiu, sunt exploatabile comercial la Roşia Montana doar aurul şi argintul”, susține Nicolae Bud. “Cianurarea integrală a minereului, propusă de actualul proiect Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), conduce la pierderea cuprului, dar şi a unor importante cantităţi de stibiu, germaniu, tantal, – materii prime critice, conform definiţiei europene, pentru competitivitatea industriei la nivelul UE, în special în vederea îndeplinirii obiectivelor politicii în domeniul schimbărilor climatice şi a inovării tehnologice -, telur, zinc şi importante cantităţi de feldspat potasic”, a continuat acesta.
“Potrivit reprezentanţilor Institutului Geologic Român, selectarea de către RMGC a tehnologiei care prevede doar recuperarea aurului şi argintului se poate extinde şi la alte proiecte minerale similare, fapt care ar priva România de avantajul de a fi primul producător potenţial de stibiu, telur şi germaniu din Europa”, a mai adăugat Nicolae Bud. Date fiind toate acestea, l-am întrebat dacă termenul “comercial” se referă doar la țintele stricte de exploatare ale RMGC, adică aurul şi argintul, nu şi la celelalte metale şi metaloizi din zăcămintele de la Roşia Montană, având în vedere că studiile Institutului Geologic al României (IGR), parte din ele făcute publice, invocă procente economice de elemente utile găsite la Roşia, precum galiul, molibdenul sau vanadiul, în afară de stibiu, telur şi germaniu. L-am mai întrebat dacă acestea nu au totuşi, valoare comercială şi dacă economic poate fi sau nu, echivalat în acest context cu comercial.
Iată răspunsul expertului Nicolae Bud: “De principiu, termenul comercial implică introducerea substanțelor minerale utile în circuitul economic, un bilanț economic pozitiv, adică existența profitului. La afirmația <Potrivit acestui studiu, sunt exploatabile comercial la Roşia Montana doar aurul şi argintul> au fost stabilite ca singure elemente comerciale pe baza următoarelor criterii cumulativ îndeplinite, care să asigure: a) cheltuieli mai mici decât valoarea produsului validabil; b) prețul de piață al produsului; c) conținutul și volumul elementelor minerale în discuție, totdeauna există/se stabilește un conținut minim exploatabil <cutting grade>; sub această limită nu putem discuta de produs comercial); d) costurile investițiilor primare și a celor de producție curentă.
Toate elementele menționate, în afară de Au și Ag, nu trec de limita <cutting grade> acceptate la nivel internațional, adică nu justifică investiția pe linii tehnologice specifice, negenerând profit. Notă: obținerea din aceste minereuri a elementelor menționate se poate face doar subvenționând procesul. Astfel de decizii se iau numai strategic de către STATE și nu de agenți comerciali. Afirmația făcută de reprezentanții Institutului Geologic Român ar trebui să fie însoțită și de prezentarea tehnologiilor de recuperare în condiții comerciale a elementelor menționate.”
Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035 elaborată de Ministerul Economiei este cel puțin într-o privință mai optimist decât punctul de vedere exprimat de expertul Nicolae Bud. Numele Roșiei Montane este invocat în Strategie în cazul resurselor de germaniu din România. Germaniul este un metaloid utilizat în sistemele de fibră optică și celule solare, pentru nanofire, catalizatori, compuși organometalici și în chimia organometalică. În România, germaniul se găsește în zăcămitele de blendă, o sulfură de zinc, cât și în concentratele de calcopirită, o sulfură de fier și cupru, în cărbuni, șisturi bituminoase, țiței și ape de mină. Cele mai mari concentrații de germaniu se găsesc la Baia de Arieș – 12 grame/tonă Zlatna – 33 grame/tonă; Bucium – 12 grame/tonă, Roșia Montană – 16 grame/tonă; Barza – 13 grame/tonă.
CITIȚI ȘI: Cu ce se mai ocupă UNESCO România, mama vitregă a Deltei Dunării (oficiuldestiri.ro)
