Arta imersivă reprezintă un „format” de experiențe care există de ceva vreme și cresc rapid în lumea artei și nu numai. Capitala are chiar un muzeu în acest sens – MINA (Museum of Immersive New Art), ce va lansa curând prima expoziție imersivă din România dedicată simbolului Renașterii, „Da Vinci, The Immersive Show”.
MINA explorează diverse forme de exprimare artistică, prin intermediul evenimentelor imersive, organizate de ceva vreme (unul dintre ele i-a fost dedicat compozitorului George Enescu, care s-a „transformat” în experiență imersivă anul trecut, chiar la aniversarea zilei de naștere). Curând va lansa o expoziție, de fapt un spectacol care îmbină tehnologia de ultimă generație cu o narațiune artistică pentru a prezenta personalitatea complexă a lui Da Vinci. Publicul fiind invitat să descopere geniul renascentist printr-o serie de capitole care explorează dimensiunile multiple ale creației sale.
Dar mai întâi să vedem de ce a căpătat o asemenea amploare acest „trend imersiv”, la nivel mondial.
Experiențele captivante imersive au explodat după pandemie, cu dorința oamenilor de a ieși, de a se conecta cu ecranele și experiențele digitale. Momentul a fost potrivit pentru ca această tendință să înceapă să se declanșeze. Succesul unor expoziții londoneze, dar și internaționale precum „Immersive Van Gogh Exhibit”, „Atelier des Lumières” sau popularitatea continuă a „Kusama’s Infinity Mirror Rooms” a deschis și mai mult ușa pentru multe mai multe experiențe imersive care caută să le calce pe urme.
Experții în domeniul artei imersive susțin că acest nou trend provoacă modul în care oamenii experimentează arta și o fac mai „accesibilă și incluzivă”.

MINA a dat tonul. Unii găsesc trendul „repetitiv”
Într-un interviu pentru The Guardian, curatorul Rosie O’Connor a împărtășit abordarea din spatele unor asemenea expoziții imersive. Ea a sugerat că mulți oameni nu sunt siguri ce ar trebui să simtă atunci când privesc un tablou, motiv pentru care imaginile și muzica ghidează cum să simtă o opera de artă.
Totuși, uneori spațiul imersiv pare destinat mai mult ca o oportunitate de conținut Instagram decât un spațiu de „implicare” în ceea ce înseamnă arta, „deoarece majoritatea oamenilor pe care i-am observat s-au așezat pe podea, uitându-se în telefoane în loc să se uite la opera de artă”, este de părere Rosie O’Connor.
Potrivit Dalziel&Pow, deși acest trend „pretinde că este <imersiv>, viziunea repetitivă asupra artei proiectată pe pereți cu muzică ne-a determinat să ne întrebăm ce înseamnă <imersiv> și dacă acest lucru se ridică la nivelul artei”.
Oricum ar fi trendul e în creștere în ultimii ani în România, iar MINA a dat tonul. Spectacolul „Da Vinci, The Immersive Show” va fi deschis la acet muzeu timp de 6 luni, începând cu 1 februarie și prezintă o anumită structură.
Cum va fi „Da Vinci, The Immersive Show”
Mai întâi va fi Capitolul 1: Gândurile lui Da Vinci. Această secțiune invită publicul să pătrundă în mintea creativă și vizionară a lui Leonardo, explorând gândurile, ideile și cercetările sale. Subcapitolele includ: Artistul vizionar – Mona Lisa: Publicul descoperă clarobscurul și subtilitățile tehnicii – sfumato – folosită de către Leonardo pentru a crea celebrul zâmbet enigmatic al Mona Lisei, și modul în care acestea reflectă înțelegerea emoțiilor umane. Anatomistul – Omul Vitruvian: Un capitol dedicat studiilor despre proporțiile umane, în care „Omul Vitruvian” devine simbolul relației dintre știință și artă.
Urmează Inginerul – Mașinile zburătoare: Invențiile vizionare ale lui Leonardo sunt aduse la viață, ilustrând obsesia sa pentru mecanică și zbor, inspirată de observațiile asupra păsărilor; Omul de știință – Studiul apei: Un segment care explorează observațiile și schițele lui Da Vinci despre dinamica fluidelor, conectându-le cu modul în care apa este reprezentată în peisajele sale; Moștenirea – Cina cea de Taină: Punctul culminant al acestei secțiuni pune în lumină „Cina cea de Taină” ca o sinteză a lucrărilor sale, combinând artă, știință și perspectiva sa asupra umanității.
Capitolul 2 include Orașul viitorului – Inspirat de desenele sale, acest capitol imaginează un oraș al viitorului, unde invențiile și viziunile lui Da Vinci prind viață. O experiență care evidențiază preocuparea sa pentru inginerie, urbanism și inovație. Iar Capitolul 3: Atelierul lui Da Vinci încheie spectacolul se încheie cu o incursiune în atelierul fascinantului artist, locul unde ideile prindeau formă.
Se presupune că publicul va simți atmosfera spațiului său de creație, fiind martor la procesul din spatele unora dintre cele mai remarcabile invenții ale omenirii.
Considerat de unii specialiști în domeniul artei drept „o găselniță”, iar de alții un nou mod de a face arta accesibilă tuturor, trendul imersiv continuă să se dezvolte, abordând și alte domenii, precum marketingul și publicitatea.
Citiți și: George Enescu nu și-ar fi imaginat: Va fi experiență imersivă la MINA, de ziua lui