Ce s-ar întâmpla dacă soarele ar trimite o furtună atât de puternică încât să poată sfâșia câmpurile magnetice ale Pământului?
Ei bine, dacă o astfel de furtună ar lovi mâine, ar provoca un haos tehnologic care ar putea “paraliza economiile și ar pune în pericol siguranța și mijloacele de trai ale oamenilor din întreaga lume”, conform NASA.
Soarele nostru devine neliniștit înainte de un vârf de activitate de 20 de ani, ceea ce înseamnă că există mai multe șanse ca o furtună solară puternică să vină pe Pământ în anii următori, au declarat experții pentru Insider. Și nu am fost niciodată mai vulnerabili, notează Business Insider.
Ce ar putea ataca câmpurile magnetice ale Pământului
Trei evenimente solare diferite pot trimite particule de mare viteză care să încurce câmpurile magnetice ale Pământului: erupții solare, găuri coronale sau ejecții de masă coronală (CME) – explozii uriașe pe Soare. Dacă acestea se izbesc de Pământ cu suficientă violență, pot desprinde stratul ionizat al Pământului, care ne protejează împotriva celor mai grave fenomene meteorologice spațiale. Acest lucru poate deschide ușa pentru ca mai multe particule încărcate să treacă.
Această tensiune crește șansele ca soarele să creeze mai multe pete solare, mai multe CME, mai multe erupții solare și mai multe găuri coronale. Toate acestea oferă mai multe șanse ca un eveniment care se produce o dată la un secol să apară.
“Evenimentele mult mai puternice nu se întâmplă în fiecare ciclu”, a declarat pentru Insider Daniel Verscharen, profesor asociat de fizică spațială și climatică la University College London. “Dar în timpul unui maxim al unui ciclu puternic, precum cel care se apropie, este mai probabil să avem parte de unele dintre aceste evenimente care provoacă întreruperi de energie electrică aici pe Pământ”, a spus el.
Furtuni magnetice dinainte de apariția Internetului
Cele mai puternice furtuni magnetice înregistrate datează de dinainte de apariția internetului și a flotelor masive de sateliți pe care le vedem astăzi. Cu cât ne bazăm pe mai multe infrastructuri, cu atât suntem mai vulnerabili la defecțiunile acestora.
Evenimentul Carrington din 1859 este considerat în general ca fiind cea mai puternică furtună solară înregistrată vreodată. Dar, deoarece a existat foarte puțină infrastructură care să o strice, a provocat pagube destul de mici.
Cu toate acestea, a fost dramatic: operatorii de telegraf au primit șocuri electrice de la echipamentele lor, iar la stațiile de telegraf au izbucnit incendii, deoarece curenții generați de furtună au trecut prin fire.
O altă furtună notabilă a avut loc în 1989. Deși această furtună a fost mai puțin puternică, a fost mai perturbatoare – până la acel moment, începusem să ne bazăm mai mult pe rețelele electrice și pe comunicațiile globale. Valul de energie a provocat o pană de curent generalizată în Quebec, care a durat 12 ore și a scos din funcțiune radioul cu unde scurte.
Canadienii erau îngrijorați că Uniunea Sovietică bruia semnalele radio în Rusia, o neînțelegere care ar fi putut fi periculoasă în timpul Războiului Rece.Din fericire, aceste evenimente nu au continuat să se agraveze. Dar ar putea însemna că am fost amăgiți cu un fals sentiment de securitate. Începând cu anii ’90, dependența noastră de comunicații, sateliți, rețele electrice și alte infrastructuri cruciale a crescut exponențial.
În cazul în care o astfel de furtună ar avea loc astăzi, lumea s-ar putea aștepta la pene de curent generalizate, la prăbușirea sateliților de pe orbită și la întreruperea rețelelor de comunicații cruciale, potrivit NASA.
Apogeul, în jurul anului 2025
O furtună nu ar trebui să fie un eveniment de nivelul Carrington pentru a avea consecințe pe scară largă, spun experții. Actualul ciclu solar provoacă deja ravagii.Erupțiile solare puternice au provocat pene de curent radio care pot perturba zborurile pe distanțe lungi care trec deasupra polilor.
„SpaceX, compania lui Elon Musk, a pierdut, de asemenea, 40 de sateliți Starlink, deoarece o furtună solară a provocat extinderea atmosferei, ceea ce a crescut rezistența la înaintare a sateliților și i-a făcut să ardă înainte de a fi folosiți. Toate aceste tipuri de efecte pot avea “un impact financiar major”, a declarat Verscharen.
Oamenii de știință se întrec în cursa contra cronometru și se așteaptă ca ciclul actual să atingă apogeul în jurul anului 2025. Dar nu va fi scăpat de probleme până atunci, deoarece furtunile geomagnetice sunt mai susceptibile de a se produce atunci când energia solară coboară de la un vârf, a spus Verscharen.
Satelitul care va merge în spatele Soarelui
Până atunci, țările aflate la latitudini mai mari, cum ar fi SUA, Canada, Suedia și Marea Britanie, ar trebui să fie deosebit de prudente – cu cât latitudinea țării este mai mare, cu atât este mai vulnerabilă la vremea solară! Și aceasta o spune Verscharen.
Agenția Spațială Europeană dorește să lanseze satelitul Vigil, care va merge în spatele Soarelui pentru a detecta petele solare și găurile coronale potențial periculoase cu câteva zile înainte ca acestea să ajungă în raza vizuală a Pământului.
“Cu o combinație între o mai bună predicție, o mai bună înțelegere a meteorologiei spațiale și acordarea unei atenții sporite, în special de către sectorul privat care se dezvoltă acum în spațiul cosmic, aceste lucruri ar trebui să poată fi evitate”, a declarat Verscharen.
