Pe harta locurilor nordice îndepărtate, fotografiate de Rareș Beșliu pentru proiectul „La NORD de cuvinte”, se adaugă acum și Islanda, „țara de gheață și de foc”. Documentarea acesteia se realizează prin intermediul rezidenței culturale din cadrul Programului RO-CULTURA, prin Granturile SEE 2014-2021, Fondul pentru relații bilaterale, și se va finaliza cu organizarea unei expoziții fotografice la Reykjavik, fiind primul eveniment internațional al proiectului.
Cu această ocazie, viețuitoarele fotografiate în Islanda se alătură celor din România și de la Polul Nord, iar vocea lor se va face auzită în capitala țării lor și nu numai. De data aceasta, mesajele transmise de ele vor fi în engleză, iar sfaturile de sustenabilitate vor fi înțelese de cât mai mulți oameni, pentru că fiecare poate contribui la grija pentru natură.
„Am avut șansa până acum să fotografiez două dintre cele trei erupții vulcanice din Islanda, ce au avut loc consecutiv în ultimii trei ani. A fost o experiență de nedescris, dar și momentul în care am realizat cât suntem de mici în fața naturii. Deși nu putem controla aceste fenomene, putem ajuta natura să supraviețuiască. Acum, datorită rezidenței culturale obținute, am ocazia să mă reîntorc în Islanda, într-un loc pe care îl consider obiect de studiu și foarte important pentru proiectul La NORD de cuvinte. E țara contrastelor, cu ghețari, dar și cu vulcani; cu peisaje spectaculoase, dar fără copaci. Sunt curios ce perspective voi avea de data asta și cum o voi vedea prin prisma efectelor schimbărilor climatice. Sper ca aurora boreală să coloreze fotografiile și să reușesc să păstrez nota optimistă pe care mi-o doresc în proiect”, spune Rareș Beșliu
Semnal de alarmă cu privire la efectele schimbărilor climatice și rapiditatea lor
Islanda este o țară de referință pentru schimbările climatice, fiind locul unde s-a topit Okjokull, ghețarul care a fost declarat dispărut în 2014. În 1890, acesta acoperea 16 kilometri pătrați, dar în 2012 nu mai avea decât 700 de metri pătrați. În locul lui, în 2019 a fost construit un monument prin intermediul căruia se trage un semnal de alarmă cu privire la efectele schimbărilor climatice și rapiditatea lor.
În același timp, oamenii de știință spun că toți ghețarii din Islanda riscă să aibă aceeași soartă și pot să se topească până în anul 2200. În prezent, în Islanda dispar aproximativ 10 miliarde de tone de gheață pe an, conform studiilor.
Ce va urma?
După rezidența bilaterală organizată în parteneriat cu Ampop din Islanda, din cadrul proiectului La NORD de cuvinte va face parte și expoziția fotografică de la Oslo, organizată pe 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale a României. Evenimentul este realizat în parteneriat cu Ambasada României în Norvegia, cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR).
Următoarea expediție La NORD de cuvinte din acest an va fi în Arhipelagul Arctic Canadian, acolo unde trăiește două treimi din întreaga populație de urși polari și locul unde tundra se înverzește, iar incendiile din pădurile boreale sunt din ce în ce mai puternice din cauza schimbărilor climatice.
Proiectul este primul demers al Asociației „La NORD de cuvinte”, care-și propune ca, prin intermediul fotografiei, să ajungă mai aproape de inimile oamenilor, să ajute și să contribuie la lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice. Mai multe informații, pe www.lanord.ro și pe instagram.com/lanord.ro.
Pe lângă România, Rareș a fotografiat până acum viața sălbatică în Groenlanda, Svalbard, Islanda, Insulele Feroe, Scoția, Canada, Cuba, Cipru, Cehia, Italia și nu numai.
În decembrie 2023 va lansa albumul fotografic „Emoții”, cu imagini ce ilustrează wildlife-ul din toate colțurile lumii.
Rareș Beșliu: Pentru asta sunt fotografiile, pentru a vă spune ce nu pot eu să vă spun
Fotograful Rareş Beşliu a prezentat în 28 de imagini de impact schimbările climatice de la Polul Nord. Expoziţia „La NORD de cuvinte”, cu imagini fabuloase din Svalbard şi Gronelanda, a fost deschisă în octombrie a.c., în Piaţa Amzei 17 în cadrul Bucharest Photofest.
„M-am îmbarcat pe un vas construit în 1955. Zece zile am fost alături de un grup format din şase specialişti din China, documentarişti, profesori de fotografie, cercetători, o doamnă în vârstă de 70 de ani care studia somnul pentru că eram în timpul verii polare, adică indiferent de ora la care te uitai la ceas soarele era tot acolo, singura diferenţa o făcea ceaţa. Pentru asta sunt fotografiile, pentru a vă spune ce nu pot eu să vă spun”.
Totuși, cine salvează natura? Aeroporturi în construcţie, în Groenlanda, pregătite pentru turiști americani!
„Apropo de cum ştie omul să distrugă natura, anul acesta sunt în construcţie două aeroporturi în Groenlanda care vor deschide traficul turiştilor americani. De la anul, acolo va fi un fel de Monte Carlo”. „Natura este singura care ne oferă ceva necondiţionat” şi de aceea trebuie protejată, spune Beşliu.
„Este un proiect care dă sens fotografiei mele de până acum, aşa cum sunt câteva vizualuri în expoziţie care îndeamnă privitorul să fie mai sustenabil decât este astăzi”, spune el.
Povestea unei lumi
Expoziţia „La NORD de cuvinte”, care cuprinde 28 de imagini realizate de Rareş Beşliu în primele două expediţii la Svalbard şi Groenlanda, a avut vernisajul joi, 12 octombrie, în cadrul celei de-a opta ediţii a festivalului internaţional de fotografie Bucharest Photofest.
Fotografiile arată locuri îndepărtate de noi, pe cât de frumoase, pe atât de răscolitoare; peisaje şi animale care spun povestea unei lumi ce se încălzeşte mult prea repede. Gheţari, aisberguri, foci, morse şi urşi polari – sunt cadrele prin care Rareş emoţionează privitorul şi aduce în discuţie subiectul schimbărilor climatice.
Expoziţia este deschisă publicului în perioada 6-15 octombrie în Piaţa Amzei şi poate fi vizitată gratuit. Vernisajul va avea loc la 12 octombrie de la ora 18:00.
Rareş Beşliu este fotograful român care documentează artistic natura şi viaţa sălbatică de dincolo de Cercul Polar, printr-o serie de expediţii nordice în Svalbard (unde a ajuns cu spărgătorul de gheaţă până la 81 de grade latitudine nordică), Groenlanda şi Arhipelagul Arctic Canadian. Din experienţa lui, Rareş Beşliu crede că înainte să ai grijă de natură, trebuie să ajungi să o iubeşti. Iar prin fotografia de wildlife şi eforturile sale, speră să apropie oamenii de natură şi de animale, să le transmită emoţii şi să-i facă mai atenţi la modul în care acţiunile lor impactează viaţa. Pentru că doar ACUM nu e prea târziu. Pe lângă România, Rareş a fotografiat până acum viaţa sălbatică în Groenlanda, Svalbard, Islanda, Insulele Feroe, Scoţia, Canada, Cuba, Cipru, Cehia, Italia şi nu numai. În noiembrie 2023 va lansa albumul fotografic „Emoţii”, cu imagini ce ilustrează wildlife-ul din toate colţurile lumii.
Ajuns la cea de-a 8-a ediţie, este un festival-platformă ce îşi propune să familiarizeze publicul general cu unele dintre cele mai importante, mai actuale şi mai relevante repere fotografice, atât locale, cât şi internaţionale. Ediţia 2023 înseamnă peste 50 de evenimente şi reuneşte peste 150 de artişti locali şi internaţionali. Invitaţi: Mads Nissen (DK), Ragnar Axelsson RAX (IS), Kiliii Yuyan (USA), Maria Kjartans (IS), Tadas Kazakevicius (LT) şi mulţi alţii.
Îi place să suprindă în fotografiile sale viața sălbatică și caută să surprindă mereu emoția în imagini. Rareș Beșliu este, cum s-ar spune mai „pe trend”, un fotograf de wildlife. În prezent derulează un proiect fotografic pe termen lung, unic în felul său. Aceasta vă scriam aici în mai anul acesta, iar acum iată că a venit și momentul derulării proiectului, din 14 iulie a.c..
Călătoriile lui fotografice au cuprins până acum Islanda, Insulele Feroe, Scoția, Cuba, Cipru, Canada, Italia, Cehia.
Printre multe altele, Rareș Beșliu este autorul albumului fotografic „Dor de Viscri”, o carte despre viața simplă a satului transilvănean. A absolvit New York Institute of Photography, iar imaginile sale au fost prezentate în cadrul expoziției „Emoții” la festivalul Bucharest Photofest.
Rareș Beșliu a anunțat în mai lansarea proiectului „La NORD de cuvinte” – primul demers al unui fotograf român de a documenta artistic natura și viața sălbatică de lângă Polul Nord. Începând cu 14 iulie începe să se deruleze acest proiectul fotografic, care e unul pe termen lung și cuprinde mai multe expediții, în regiunile arctice Groenlanda, Svalbard și Arhipelagul Arctic Canadian.
În Arhipelagul Svalbard se găsesc atât cea mai nordică așezare din lume locuită permanent (Longyearbyen), cât și aproximativ 3000 de urși polari. În 2022 a fost înregistrată acolo temperatura record de 21,9 grade Celsius. Groenlanda este cea mai mare insulă din lume și a doua cea mai mare calotă glaciară din lume (după Antarctica), 80% din ea fiind ghețar. Arhipelagul Arctic Canadian este locul unde trăiesc două treimi din întreaga populație de urși polari.
Din cauza încălzirii globale, aceștia au ajuns să se împerecheze cu urșii grizzly.
Rareș Beșliu: Pregătiri pentru Polul Nord
„Fizic, m-am lăsat de țigări după aproape 30 de ani în care am fost fumător convins. Nimic nu mi-a transmis până acum puterea de a renunța, până la aceste expediții. Din cauza țigărilor am o groază de probleme de sănătate, care deja simt cum se ameliorează după câteva luni fără fum în plămâni. Apoi, încerc să fac cât mai multă mișcare și să merg minimum 10.000 de pași pe zi. E foarte greu, mai ales de când a venit căldura, dar fac eforturi.
Psihic, deși nu sunt deloc fanul cărților de dezvoltare personală, încerc să gândesc pozitiv. Nu vreau să-mi fac scenarii în minte sau să-mi imaginez ce nu poate merge bine. Cel mai mult mă sperie faptul că o să fie soarele pe cer 24 din 24 de ore – așa va arăta expediția din iulie de la Svalbard. Nu o să știu când trebuie să dorm, când să fiu în gardă – pentru că ursul poate apărea oricând, iar noi trebuie să ne mobilizăm rapid, indiferent de condiții.
Tehnic, mi-am mai cumpărat un rând de haine de la ZuMont și mi-am făcut rezerve în ceea ce privește acumulatorii și bateriile de care au nevoie aparatele ca să funcționeze, pentru că se vor descărca mult mai repede din cauza frigului.”
„La Svalbard, acolo unde sunt urșii polari, fac parte dintr-o expediție internațională organizată, alături de profesioniști care se ocupă de o viață de asta și o fac cu grijă atât pentru echipaj, cât și pentru animale. Nu știu cu exactitate cine mă va însoți, știu doar că eu sunt singurul român și că la bord mai sunt biologi, cercetători și fotografi. În celelalte expediții merg pe cont propriu.
Pe lângă toate documentarele posibile pe care aproape le-am epuizat, am povestit cu oameni din zonă, atât străini, cât și români. De curând, m-am auzit cu Adela Dumitrașcu, care mi-a dat sfaturi prețioase din experiența ei. Adela este oceanograf, geofizician și singura româncă participantă la cea mai mare expediție arctică din istorie, desfășurată la Polul Nord. E o bucurie uriașă când întâlnesc oameni la fel de pasionați ca mine și dispuși să meargă până la capătul lumii pentru visul lor.”
De ce acest proiect
Obiectivul principal al proiectului este de a contribui la educația românilor și de a-i îndemna să ia măsuri pentru atenuarea efectelor schimbării climatice. „La NORD de cuvinte” înseamnă dincolo de cuvinte, acolo unde fotografia este cea care vorbește, dar, mai ales, este sintagma ce îndeamnă la acțiune.
Efectele schimbărilor climatice se observă cel mai bine la Polul Nord, dar ele pornesc și de aici, de la activitățile și stilul de viață al fiecăruia. Ghețarii se topesc de 6 ori mai repede decât media globală. În același timp, Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală, iar România nu face excepție.
„De multă vreme caut <acel proiect> care să dea un sens și utilitate muncii mele, iar fotografiile pe care le fac să nu stârnească doar reacții în social media, ci să inspire, să motiveze, să fie un instrument de conștientizare a puterii din mâinile noastre. Nu putem coase ghețarii și nici astupa vulcanii – suntem mult prea mici în fața forței naturii și nu încercăm să-i ținem piept. Dar putem ajuta natura să supraviețuiască. Pentru că, odată cu ea, trăim atât noi, cât și toate viețuitoarele lumii>” spune Rareș Beșliu.
„De 15 ani, urșii polari sunt declarați ca fiind specie vulnerabilă și se estimează că o treime din numărul lor de astăzi va dispărea în următorii ani. În timp, viețuitoarele României vor avea de suferit la fel de mult ca ei în urma acțiunilor (sau inacțiunilor) noastre. Animalele nu au glas să-și strige durerea și cred că aici e cel mai important rol pe care noi, fotografii, îl putem avea. Vorbim în numele lor, le dăm o voce și le punem în cea mai bună lumină. Le lăsăm să preia controlul pe care noi l-am pierdut”, mai completează Rareș.
La limita dintre curaj și nebunie
„Vorbim despre o inițiativă necesară și care pune punctul pe „i” – efectele schimbărilor climatice se văd cel mai bine la Polul Nord, însă sunt la fel de prezente și la noi. Dar, cum aici nu sunt ghețari care să se topească, nu tratăm problema cu urgența de care e nevoie. Când am auzit prima oară despre planul lui Rareș, gândul nostru a fost că este la limita dintre curaj și nebunie. Iar asta pentru că vorbim despre locuri greu accesibile și un proiect complex, nemaiîntâlnit la noi, care necesită multe resurse și, mai ales, extrem de multă dedicare și ambiție. Am înțeles pe parcurs cât de puternică este motivația lui, așa că nu ne mai rămâne decât să-l încurajăm cât de mult putem și să așteptăm cu sufletul la gură expedițiile și fotografiile”, declară și Simona Manea, manager de comunicare WWF România – Fondul Mondial pentru Natură (proiectul este susținut de WWF România – Fondul Mondial pentru Natură).
Proiectul nu prezintă tragicul, ci arată lumii albul arctic într-o notă optimistă, plină de emoție și speranță. Fotografiile vor spune povestea tuturor viețuitoarelor, pornind de la urși polari și continuând cu alte animale arctice (vulpea polară, foca, morsa etc), dar mai ales cu cele din România.
Ele vor fi cele care dau glas proiectului și ale căror imagini vor fi însoțite de mesaje cu sfaturi de sustenabilitate.
