La ARCUB – Hanul Gabroveni, se deschide expoziţia „Catalizator de Începuturi”. Aceasta descoperă, premiază şi aduce în faţa publicului cei mai talentaţi 50 de artişti dintr-o selecţie naţională.
Pe 14 septembrie se deschide expoziţia, iar publicul este invitat să voteze lucrarea preferată pe www.credinromania.ro/arta.
Sub egida Asociaţiei „Cred în România” şi cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, proiectul reprezintă o rampă de lansare pentru tinerii artişti, oferindu-le şansa de a-şi evidenţia creaţiile într-o expoziţie de prestigiu. După votul juriului şi al publicului, cei mai talentaţi artişti vor câştiga burse consistente, cu o valoare totală de 12.000 EUR. Juriul este format din experţi recunoscuţi în domeniu: Roxana Dragu, Petru Lucaci, Maria Paşc, Suzana Vasilescu şi Mihai Zgondoiu.
Cei 50 de artişti, sub 35 de ani, sunt studenţi sau absolvenţi ai unor facultăţi de artă sau arhitectură. Au fost selectaţi în urma unui concurs naţional, cu peste 300 de aplicanţi. Lucrările din sfera artelor vizuale includ fotografii, picturi, sculpturi, instalaţii, video, grafică, desen şi formate digitale. Pe parcursul expoziţiei, între 14 septembrie şi 6 octombrie, se vor organiza diferite evenimente şi conferinţe culturale.
Citiți și: Exclusiv: Sâni și femei extraordinare la Art Safari. Recomandări cum să vezi totul
Directoarea ARCUB: „Este o șansă și o ocazie extraordinară”
Asociaţia„Cred în România” este o mişcare non-profit, non-politică, civică şi culturală, care îşi propune să transmită un mesaj echilibrat de optimism şi de încredere în cei din jur. Susţine proiectele tinerilor ambiţioşi, promovează ideile care schimbă comunităţi, evidenţiază veştile pozitive şi prezintă poveştile românilor demni. Astfel, contribuie la întărirea sentimentelor de respect şi de apartenenţă la comunitate, precum şi de încredere în sine a fiecărui român.
„Una dintre misiunile noastre este să sprijinim în primul rând artiștii emergenți. De anul acesta, odată cu proiectul «Catalizator de Începuturi», vom gândi să avem un spațiu dedicat în permanență tinerilor artiști. Este o șansă și o ocazie extraordinară pentru tinerii artiști să poată fi văzuți de un public din ce în ce mai numeros”, spune Mihaela Păun, directoarea ARCUB.
Pe durata expoziției, care se va desfășura între 14 septembrie și 6 octombrie, se vor organiza diferite evenimente și conferințe culturale.
„Începuturile nu sunt ușoare, în special în artă. Fără susținerea și expunerea necesară, unii artiști foarte talentați sunt nevoiți să își schimbe drumul după absolvire. «Catalizator de Începuturi» este e o expoziție valoroasă și inovatoare pe scena culturală. Mai mult decât atât, este un proiect de suflet, care descoperă și promovează tinere talente. Acestea sunt cele care vor aduce un suflu nou în arta românească”, a explicat Carmina Pohonțu, coordonator comunicare „Cred în România”.
Ce nu știați despre Hanul Gabroveni
Hanul Gabroveni se află în Centrul Capitalei, pe strada Lipscani, la foarte mică distanță de Curtea Veche Domnească. Un lucru prea puțin știut este faptul că imobilul cunoscut astăzi drept Hanul Gabroveni de fapt nu este clădirea istorică ce a purtat acest nume dintotdeauna, actualul sediu ARCUB primind această denumire în urma unei confuzii, potrivit B365.
Hanul Gabroveni are în spate o poveste încâlcită însă extrem de bogată în evenimente, atât fericite cât și nefericite, precum cutremurele, incendiile, perioadele de prosperitate și de extindere. Trebuie menționat faptul că „hanul” de astăzi, unde se află sediul Centrul Cultural al Municipiului București (ARCUB) s-a dovedit a nu fi adevăratul han Gabroveni. Descoperirea a fost făcută odată cu proiectul de reabilitare și modernizare a zonei, în jurul anului 2014.
În secolul al XVIII-lea, unde astăzi se află strada Lipscani 86-88 și strada Gabroveni 12 erau două clădiri, la circa zece metri una de cealaltă. Clădirea cunoscută astăzi drept Hanul Gabroveni aparținea familiei celebrului negustor Tudor-Hagi Tudorache, moștenitorul averii lui Tudorache Hagiul. Ajuns la bătrânețe, Tudor-Hagi își lasă afacerea în mâinile fiului său cel mare, Constantin, și vărului său, Ilie Zamfierscu, potivit sursei.
În urma Marelui Foc din 1847 care a mistuit bună parte din centrul Bucureștiului, Constantin Hagi Tudorache a decis să se retragă din afacerea hanului, locul său fiind luat de Ghiță, fratele mai mic al acestuia. La doar câteva luni după incendiu, Ghiță începe să cumpere proprietăți din centrul Bucureștiului, printre care și cea a a fraţilor Agop, Artur şi Nazar Nazaretoglu, clădire vecină cu bolta pe care Hanul Tudorache o avea spre ulița Zarafilor până în ulița ce ducea spre Curtea Domnească.
Confuzia între Pasajul Comercial și vechiul Han Gabroveni
Din păcate însă, în arhive nu este precizat cum arăta clădirea lui Hagi Tudorache, nici dacă drept model pentru prăvălii au servit cele de dinainte de incendiu, dar se știe un lucru sigur: în 1852, pe locul lui Hagi Tudorache era aceeași construcție dintre Lipscani și Gabroveni de astăzi.
Între anii 1967 și 1974 au fost realizate săpături arheologice pe locul fostului Han Hagi Tudorache (actualul presupus Han Gabroveni). În urma acestor cercetări s-a dovedit faptul că pe acest loc funcționau în secolul al XVIII-lea două clădiri independente una de alta și că această clădire a fost construită după anul 1847 – anul când a fost un mare incendiu, pe amplasamentul unor pivnițe arse. Conform B365, confuzia între Pasajul Comercial și vechiul Han Gabroveni s-a creat în anul 1976, cu prilejul listării monumentelor istorice din București. Deși săpăturile fuseseră făcute deja, clădirile au fost listate greșit, Hanul Gabroveni fiind plasat la adresa unde, de fapt, fusese hanul Hagi Tudorache.
