Klaus Iohannis are șanse să obțină o funcție europeană la nivel înalt după încheierea mandatului de la Cotroceni. Cel care face această afirmație este europarlamentarul PNL Siegfried Mureşan, care susține că preşedintele Iohannis se numără printre liderii care au şanse să obţină o funcţie europeană înaltă după alegerile europarlamentare din luna iunie.
În plus, Siegfried Mureşan nu exclude nici posibilitatea ca Iohannis să ajungă preşedintele Consiliului European, ca urmare a negocierilor dintre familiile politice.
Klaus Iohannis la Bruxelles. Cele trei mari familii europene şi-au împărţit cele mai importante funcţii
În acest moment, majoritatea în Parlamentul European este formată din grupurile PPE, S&D şi RENEW. În familia PPE, România este reprezentată de PNL, PMP şi UDMR, socialiştii sunt înfrăţiţi cu PSD, iar la RENEW au aderat USR şi REPER.
Astfel, PPE deţine Comisia Europeană (Ursula von Der Leyen) şi Parlamentul European (Roberta Metsola – pentru jumătate de mandat), S&D a obţinut funcţia de Înalt Reprezentant pentru politică externă (Josep Borrel) şi cealaltă jumătate de mandat la şefia Parlamentului European, iar grupul RENEW s-a ales cu preşedinţia Consiliului European (Charles Michel), potrivit news.ro.

Klaus Iohannis, la final de mandat. Ce-l așteaptă pe președintele României?
”Cum e văzut preşedintele României la nivel european? E văzut ca un lider care a ţinut România pe direcţia europeană în ultimii 10 ani”, a explicat Mureşan la Prima TV.
Eurodeputatul liberal Siegfried Mureşan, vicepreşedinte al PPE, a fost întrebat în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, dacă preşedintele Klaus Iohannis are şanse să obţină o funcţie europeană.
”Cred că are şanse. La începutul unei astfel de competiţii, oamenii politici se împart în două categorii: cei care au şanse şi cei care nu au şanse. Şi lista oamenilor politici din România care nu vor avea niciodată şanse la o funcţie de conducere la nivel european este foarte lungă. Preşedintele României este pe lista celor care au şanse. Cum e văzut preşedintele României la nivel european? E văzut ca un lider care a ţinut România pe direcţia europeană în ultimii 10 ani.
Spre deosebire de Ungaria, spre deosebire de Polonia, România a fost clar de partea Ucrainei, am ajutat Ucraina de la începutul războiului, am fost principalul avocat al apropierii Republicii Moldova de UE, deci în termenii europeni a fost şi este în continuare un actor de încredere, de aceea are şanse. Sunt mai multe persoane care vizează mai multe poziţii. Cine se va regăsi exact pe ce poziţie, asta vom şti după alegerile europarlamentare, nu înainte. Vă spun că are şanse la o poziţie importantă”, a spus Siegfried Mureşan.
„Nu vor alege ca preşedinte al Consiliului European decât pe cineva din interiorul Consiliului”
Eurodeputatul PNL a mai fost întrebat dacă în categoria ”poziţie importantă” include şi funcţia de preşedinte al Consiliului European.
”Includ şi această funcţie, din următoarele motive. În Consiliul European, preşedinte va fi întotdeauna cineva care este preşedinte sau prim-ministru în funcţie, care are încrederea celorlalţi membri ai Consiliului European. Preşedinţii şi prim-miniştrii împart lumea în două categorii: preşedinţi şi prim-miniştri şi noi, restul lumii. Nu vor alege ca preşedinte al Consiliului European decât pe cineva din interiorul Consiliului.
În momentul de faţă, PPE deţine 12 din 27 de membri ai Consiliului European. Vom avea săptămâna viitoare rotaţia premierilor în Bulgaria, iar viceprim-ministra Bulgariei din PPE va deveni prim-ministru. Pe 10 martie sunt alegeri în Portugalia, iar partidul european de centru-dreapta conduce în faţa socialiştilor – vă aduceţi aminte că şeful de cabinet al premierului socialist al Portugaliei a fost prins cu 80.000 de euro mită în birou.
Cred că avem o şansă să câştigăm şi în Portugalia. PPE va avea 13 sau 14 premieri, în zona majorităţii absolute. Socialiştii au cinci acum, iar grupul RENEW are patru. Dacă ai 12 sau 13 prim-miniştri, iar ceilalţi au 3-4-5, ţi-e foarte greu să laşi conducerea acelui organism unor familii politice minoritare. Ca atare nu aş exclude ideea ca un om politic de centru-dreapta să conducă Consiliul European în următorii cinci ani, dar certitudini vom avea doar după alegeri”, a spus Siegfried Mureşan.
Viitorul șef al NATO îl va înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce alianța din 2014
În aprilie 2023, numele președintelui apărea pe o listă mai amplă de posibili succesori ai lui Jens Stoltenberg, la șefia NATO. Stoltenberg a fost rugat să mai stea un an, deși îl aștepta funcția de Guvernator al Băncii Centrale din NorvegiaKlaus Iohannis, viitorul președinte al Consiliului European? Negocieri dure în spatele ușilor închise
Acum, premierul olandez Mark Rutte este singura propunere a celor 31 de guverne ale statelor membre NATO pentru funcția de secretar general, dar, conform regulilor, trebuie să obțină sprijinul tuturor pentru a deveni șef al alianței.
Pentru președintele României a urmat apoi un scenariu intens vehiculat în România despre o posibilă plecare a lui Iohannis la Consiliul European, în contextul în care Michel își anunțase retragerea timpurie.
Între timp, Charles Michel – președinte în exercițiu al Consiliului European – a decis retragerea din cursa pentru scrutinul europarlamentar.
Ursula vrea încă un mandat la conducerea Comisiei Europene
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a anunțat candidatura la cel de al doilea mandat, devenind astfel principalul candidat al Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta la viitoarele alegeri europene din iunie.
Von der Leyen a făcut anunțul luni, la Berlin, în timpul unei conferințe de presă la un eveniment organizat de partidul ei de centru-dreapta, Uniunea Creștin Democrată (CDU).
„Am candidat în 2019 pentru că cred cu fermitate în Europa. Europa este acasă pentru mine, la fel cum este Saxonia Inferioară. Și când am fost întrebată dacă-mi pot închipui că aș putea deveni președinte al Comisiei Europene, am spus imediat instinctiv «da». Astăzi, cinci ani mai târziu, iau această decizie cât se poate de conștientă”, a spus declarat șefa Executivului comunitar.
Fost ministru german al apărării, Ursula von der Leyen a jucat un rol esențial în acordarea sprijinului continuu al UE pentru Ucraina. Pentru a-și afirma susținerea, ea a făcut numeroase călătorii în Ucraina. Tot în timpul mandatului ei, liderii UE au decis să deschidă discuțiile de aderare cu Kievul, anul trecut, chiar la recomandarea Comisiei Europene.
Von der Leyen va trebui să fie nominalizată oficial de partidul său la congresul PPE, care va avea loc la București în zilele de 6 și 7 martie.
Marcel Ciolacu „ar fi mândru ca președintele României să ocupe o funcție politică la nivel mare”
Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, a declarat, la conferința de presă comună cu liderul PNL Nicolae Ciucă, că s-ar bucura și ar fi mândru „ca și român”, dacă președintele României, Klaus Iohannis, ar ocupa o funcție politică la nivelul UE.
Acesta a mai spus că va merge împreună cu Nicolae Ciucă, cu atât mai mult cu cât cele două formațiuni vor avea listă comună la europarlamentare, să negocieze o funcție cât mai importantă în cadrul Comisiei Europene sau al biroului permament al Comisiei.
„Dacă doriți părerea mea, aș fi mândru ca și român ca președintele României să ocupe o funcție politică la nivel mare, cum aș fi, de altfel, mândru pentru orice român. Cu adevărat, în această alianță, sunt convins, mai ales că vom avea listă comună la europarlamentare, amândoi, împreună cu europarlamentarii, vom merge și vom negocia o funcție cât mai importantă în calitate de comisar sau membru al biroului permanent al Comisiei.
Vom avea o putere dublă de negociere în ambele familii politice și pentru funcții importante pentru România în PE. Acestea sunt plusurile. Românii vor avea o voce puternică românească în structurile europene și euroatlantice”, a spus premierul.
CITIȚI ȘI:
Blocul Suveranist Român propune o schimbare radicală: mandatul Președintelui să fie doar de 4 ani