Președintele Klaus Iohannis rămâne în funcție, după ce Birourile Permanente Reunite (BPR) ale Camerei Deputaților și Senatului au respins solicitarea de suspendare formulată de Partidul Oamenilor Tineri (POT). Ședința, desfășurată online sâmbătă seara, a avut pe ordinea de zi această propunere, însă parlamentarii puterii au considerat că nu a respectat procedura prevăzută în Regulamentul comun al Parlamentului.
Astfel, cererea a fost invalidată pe motiv că nu a fost depusă simultan la ambele Birouri Permanente ale Camerelor. Această decizie a stârnit reacții puternice din partea opoziției, care acuză un blocaj intenționat.
Parlamentul blochează suspendarea lui Klaus Iohannis
Inițiativa de suspendare a președintelui Klaus Iohannis a fost lansată de lidera POT, Anamaria Gavrilă, și susținută de 161 de parlamentari ai AUR, SOS România și ai formațiunii sale. Potrivit acesteia, demersul a fost motivat de necesitatea păstrării „parcursului democratic” al țării.
Constituția României permite suspendarea președintelui dacă acesta săvârșește fapte grave care încalcă prevederile constituționale, însă acest proces necesită o majoritate absolută de 234 de voturi în Parlament. Cu toate că numărul minim de semnături pentru inițierea procedurii (155) fusese atins, cererea nu a ajuns în faza votului final.
„Am înregistrat inițiativa de suspendare a lui Klaus Iohannis. Este o inițiativă POT, la care s-au alăturat și parlamentari ai AUR și SOS România. Sunt în total 161 de semnături. Am vrut să arătăm că nu stăm degeaba și că încercăm, împreună cu AUR, să obținem o dezbatere în sesiune extraordinară”, a declarat Anamaria Gavrilă.

Opoziția promite să continue demersurile pentru suspendare
Decizia de a respinge inițiativa a generat nemulțumiri în rândul opoziției, care acuză partidele de guvernare că refuză să supună la vot această propunere. George Simion, liderul AUR, a criticat dur refuzul Parlamentului de a permite dezbaterea suspendării lui Klaus Iohannis.
„După călcarea în picioare a Constituției, parlamentarii puterii iau procedurile parlamentare în derâdere: nu vor să pună la vot suspendarea lui Iohannis. 16 voturi contra, opt pentru. Vine ceasul lor în curând!”, a transmis Simion pe rețelele de socializare.
El a subliniat că toți membrii AUR din Birourile Permanente Reunite au votat pentru supunerea cererii în plenul Parlamentului, însă majoritatea a blocat inițiativa. Simion a acuzat, de asemenea, o încălcare a articolului 95 din Constituție, care reglementează suspendarea președintelui.
Deși această încercare de suspendare a fost blocată, opoziția promite să continue demersurile pentru a obține un vot în plen. În plus, liderii AUR și POT susțin că vor reveni cu o nouă inițiativă, încercând să evite problemele de procedură care au stat la baza respingerii actualei solicitări.
Toată degringolada vine de la decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a intregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Astfel, România a ajuns să fie considerată ca o ţară bananieră în ochii lumii civilizate. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti. In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024. Prin urmare, cu complicitatea CCR, după data de 21 decembrie, 2024 Klaus Iohannis a devenit un preşedinte nelegitim. De aceea, investirea noului guvern „Ciolacu-2” de către Klaus Iohannis pe 23 decembrie, 2024 ar putea fi lovită de nulitate.
Pe de altă parte chiar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la organizarea alegerilor prezidenţiale cât mai curând. “Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”, a mai afirmat şeful statului. Si cu toate astea, după anulare alegerile prezidentiale au fost programate in luna mai, după ce initial se vorbea de luna martie.
De altfel, nu-i prima dată când CCR demonstrează că este o este o institutie puternic politizată care îsi apără propriile privilegii. Un exemplu este decizia din anul 2023 de neconstituţionalitate a legii privind eliminarea pensiilor speciale si trecerea lor pe contributivitate cu toate că acesta este un jalon din PNRR iar prin această decizie a fost blocată accesarea cererii de plată numărul 3 şi pierderea acestei tranşe în valoare de 3,14 miliarde de euro.