Cu ocazia Zilei Armatei, președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul României ca pilon de stabilitate în Estul Europei și angajamentul de a susține Ucraina în fața agresiunii ruse. În discursul său, președintele a anunțat măsuri legislative pentru prevenirea riscurilor generate de conflictul din apropierea graniței României și a apreciat progresul făcut de Armata Română în ceea ce privește înzestrarea și cooperarea cu aliații.
Klaus Iohannis: „România rămâne ferm angajată în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare”
Cu prilejul ceremoniei de Ziua Armatei, Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea ca România să susțină eforturile Ucrainei de autoapărare împotriva Rusiei, într-un context geopolitic marcat de instabilitate și tensiuni.
„Traversăm vremuri dificile, marcate de provocări multiple, care sporesc instabilitatea și impredictibilitatea evoluțiilor de securitate la nivel regional, european și global”, a declarat Iohannis, subliniind că războiul din Ucraina a afectat grav securitatea europeană.
„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat arhitectura de securitate pe continentul european și reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o provocare la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, care a asigurat pacea și stabilitatea în lume după cel de-Al Doilea Război Mondial”, a explicat președintele.
Acesta a reamintit că România își asumă un rol activ, alături de NATO și de partenerii europeni, pentru a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi necesar”.
Ce spune președintele despre legislația privitoare la dronele rusești care ajun pe teritoriul țării noastre
Iohannis a anunțat, de asemenea, măsuri specifice menite să protejeze granițele României în fața riscurilor generate de conflictul armat din apropierea frontierei.
„Suntem în proces de optimizare a cadrului legislativ național pentru a fi în măsură să prevenim și să combatem riscul ca drone eșuate, utilizate de forțele ruse împotriva obiectivelor ucrainene, sau fragmente ale acestora să cadă pe teritoriul național”, a precizat președintele.
Klaus Iohannis a subliniat că riscul ca fragmente de drone sau alte echipamente militare să afecteze teritoriul românesc este real, având în vedere proximitatea cu frontul ucrainean.
„Rămânem vigilenți și continuăm eforturile naționale conjugate și cooperarea strânsă cu Aliații pentru a consolida pe mai departe postura de descurajare și apărare a NATO în regiunea Mării Negre”, a subliniat Iohannis, evidențiind importanța acestei regiuni pentru securitatea euroatlantică.
România, un pilon de stabilitate în Estul Europei
În discursul său, președintele a subliniat contribuția României la securitatea regională și recunoașterea acesteia în cadrul NATO. „România este astăzi o țară sigură și un pilon de stabilitate în Estul Europei”, a afirmat Iohannis. Acesta a amintit că, la Summitul NATO de la Washington, liderii Aliați și-au reiterat angajamentul față de securitatea regiunii Mării Negre, apreciind rolul României în menținerea acestei stabilități.
„De altfel, faptele vorbesc de la sine. Găzduim pe teritoriul național o serie de structuri și comandamente NATO importante, iar aproximativ 5.000 de militari aliați se instruiesc împreună cu militarii români”, a precizat președintele, mulțumind militarilor străini care contribuie la apărarea României, printre care cei din Statele Unite, Franța, Spania, Polonia și multe alte țări aliate.
Investiții sporite pentru Armata României
Adresându-se militarilor, președintele a evidențiat investițiile continue în dotarea Armatei României, o prioritate asumată încă de la preluarea primului său mandat. „Încă de la preluarea primului meu mandat de Președinte, am susținut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentului din cadrul NATO. Ulterior, pe fondul cerințelor operaționale generate de schimbările din mediul de securitate, am încurajat creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, începând cu anul 2023”, a spus Iohannis, subliniind necesitatea unei finanțări solide pentru implementarea programelor de înzestrare militară.
Klaus Iohannis a subliniat că o parte semnificativă din aceste fonduri trebuie direcționată spre industria națională de apărare, în contextul unui proces mai amplu de revitalizare a acestui sector strategic.
„Armata României trebuie să beneficieze în continuare de o bază financiară solidă, considerabil peste 2% din PIB, după cum ne-am asumat la nivelul NATO, pentru a implementa, conform planificării, programele majore de înzestrare a forțelor armate, pe termen scurt, mediu și lung”, a afirmat președintele.
Apel la devotament și profesionalism
În finalul discursului său, Klaus Iohannis le-a adresat un mesaj militarilor români, apreciind devotamentul și profesionalismul lor, atât pe plan intern, cât și în cadrul operațiunilor internaționale.
„Prin devotamentul, profesionalismul și spiritul de sacrificiu de care dați dovadă în activitatea dumneavoastră, oferiți un exemplu de putere, hotărâre și curaj tinerei generații”, a declarat președintele, subliniind rolul lor ca modele pentru tineret.
„Pentru loialitatea și onoarea cu care slujiți țara, aveți respectul și aprecierea noastră! Vă doresc multă sănătate și succes în îndeplinirea misiunilor care vă revin pentru apărarea țării! La mulți ani Armatei României! La mulți ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis.
Discursul președintelui Klaus Iohannis subliniază angajamentul ferm al României față de securitatea regională și stabilitatea internațională, precum și recunoștința față de eforturile Armatei Române. Măsurile anunțate reflectă un efort continuu de consolidare a securității naționale în contextul unui mediu global din ce în ce mai imprevizibil.