Kim Jong Un a încheiat anul 2023 cu un discurs politic înflăcărat adresat conducerii Partidului Comunist, renunțând la posibilitatea unei reunificări pașnice cu Coreea de Sud. Mai mult, a caracterizat relația ca fiind “între două țări ostile și doi beligeranți în război”, a relatat agenția de presă de stat KCNA.
Kim Jong Un a mai declarat cu aceeași ocazie că ar trebui modificată Constituția în așa fel încât să le transmită tuturor nord-coreenilor că statul vecin, Coreea de Sud, este “inamicul principal”. De asemenea, noul text al Constituției ar urma să definească teritoriul Nordului ca fiind separat de cel al Sudului. “Nu dorim război, dar nu avem nicio intenție de a-l evita”, a declarat Kim, potrivit Reuters.
Coreea de Nord ar trebui, de asemenea, să planifice “ocuparea completă, subjugarea și revendicarea” Coreei de Sud în cazul unui război, iar sud-coreenii nu ar mai trebui să fie numiți compatrioți, a adăugat Kim, cerând întreruperea tuturor comunicațiilor intercoreene și distrugerea unui monument dedicat reunificării din Pyongyang.
Kim Jong Un crede că SUA și Coreea de Sud pregătesc o invazie
Mai mult decât atât, spre îngrijorarea țărilor din vest și nu numai, Kim Jong Un a făcut apel la extinderea “exponențială” a arsenalului nuclear nord-coreean și la o accelerare a testelor cu rachete balistice. De asemenea, el s-a angajat să lanseze trei noi sateliți de spionaj.
În discursul de final de an, Kim a acuzat Coreea de Sud și Statele Unite de “mișcări nesăbuite” în pregătirea unei “invazii” și a avertizat că un “război poate izbucni în orice moment în peninsula coreeană”.
Coreea de Nord a lansat un număr record de rachete în 2023, printre care și una despre care s-a spus în luna decembrie că ar fi fost o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) cu capacitate nucleară care ar putea ajunge oriunde în Statele Unite ale Americii. De asemenea, la sfârșitul anului 2023, Coreea de Nord a lansat o rachetă care a pus pe orbită un satelit de spionaj.
Într-un efort de a descuraja Pyongyangul, Washingtonul a adus la începutul lunii decembrie un submarin cu propulsie nucleară în orașul portuar sud-coreean Busan și a efectuat exerciții cu bombardiere cu rază lungă de acțiune alături de aliații Coreea de Sud și Japonia.
Coreea de Nord a descris anterior desfășurarea armelor strategice ale Washingtonului – cum ar fi bombardierele B-52 – în cadrul unor exerciții comune în peninsula coreeană drept “mișcări intenționate de provocare a războiului nuclear”.
“Trebuie să răspundem rapid la o posibilă criză nucleară și să continuăm să accelerăm pregătirile pentru pacificarea întregului teritoriu al Coreei de Sud prin mobilizarea tuturor mijloacelor și forțelor fizice, inclusiv a forței nucleare, în caz de urgență”, a declarat Kim.

Îngrijorări cu privire la un posibil atac brusc comandat de Kim Jong Un
Timp de decenii, o parte centrală a strategiei nord-coreean a fost reprezentată de organizarea unor provocări militare atent măsurate și programate în timp. Multe dintre ele aveau ca scop înăsprirea disciplinei interne, iar altele cereau practic atenție din partea vecinilor și a Statelor Unite.
Pentru cei care urmăresc însă îndeaproape ceea ce se întâmplă în Coreea de Nord, ultimele declarații ale lui Kim Jong Un par a fi dintr-un registru diferit. Unii susțin chiar că liderul nord-coreean ar putea plănui un atac brusc asupra vecinilor din sud, dezamăgit fiind de rezultatele pe care le-a obținut de-a lungul ultimilor ani pe cale diplomatică.
Fostul secretar al Departamentului de Stat din Statele Unite, Robert L. Carlin, și cercetătorul în domeniul nuclear Siegfried S. Hecker, au tras un semnal de alarmă săptămâna trecută într-un articol pentru site-ul american 38 North, afirmând că liderul nord-coreean a terminat cu simplele amenințări. “Kim Jong-un a făcut o strategie de a merge la război”, au transmis ei, potrivit The New York Times.
Analiștii sunt în general de acord cu faptul că Coreea de Nord și-a schimbat retorica în ultimii ani, constrânsă fiind atât de problemele interne, printre care o economie moribundă și o criză alimentară și petrolieră, cât și de frustrările din diplomația sa externă, precum ar fi eșecul lui Kim Jong Un de a obține încetarea sancțiunilor internaționale prin intermediul unei relații directe cu președintele Donald J. Trump.
Totodată, majoritatea analiștilor sunt de acord că apropierea recentă a Coreei de Nord față de Rusia, inclusiv furnizarea de obuze de artilerie și rachete pentru a fi folosite în războiul Rusiei din Ucraina, ar putea schimba jocul în perioada următoare. Nu sunt putini însă nici cei care spun că Kim Jong Un nu își dorește un război cu vecinii din sud, un aliat de nădejde al Statelor Unite, ci mai degrabă recunoașterea peste Ocean a faptului că Pyongyangul este o putere nucleară.
Citește și: Klaus Iohannis a apărut! Unde poate fi văzut președintele după „dispariția” misterioasă