Joia Mare din Săptămâna Patimilor este cunoscută și drept Joia Neagră. Este o zi extrem de importantă pentru credincioși, însă trebuie să știți că astăzi sunt interzise anumite obiceiuri.
Ce semnificație are Joia Mare din Săptămâna Patimilor
Sfânta și Marea Joi este ziua închinată celor patru evenimente importante din viața Mântuitorului și anume: Sfânta spălare a picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, Rugăciunea mai presus de fire (arhierească) și vânzarea Domnului, începutul Patimilor.
Este ziua în care Iisus, alături de ucenici, a luat masa pentru a sărbători Paștele evreiesc. Cu această ocazie, El le spală picioarele celor 12 discipoli și le spune că unul dintre ei L-a vândut.
La Cina cea de Taină, Iisus instituie Sfânta Taină a Împărtășaniei, de unde se și spune că pâinea (anafura) este parte din trupul Lui și vinul este sângele Lui. După Cina cea de Taină, Iisus merge în grădina Ghetsimani să se roage, iar de acolo este ridicat de farisei și dus, în final, în fața lui Pilat.
Citește și: Săptămâna Mare (Luminată/a Patimilor) – semnificația fiecărei zile
Citește și: Ce post TV difuzează filmul “Iisus din Nazareth” în Săptămâna Mare, în 2025
Obiceiuri interzise în Joia Mare
Începând cu ziua de Joi din Săptămâna Mare nu se mai spală haine, iar femeile nu au voie să coase.
În Joia Mare nu se doarme la prânz. Potrivit superstițiilor, cine va dormi va fi leneș tot anul.
În Joia Mare nu este permis să îți saluți prietenii printr-un sărut. Joia a fost “Sărutul lui Iuda” în grădina Ghetsimani. Potrivit evangheliștilor Marcu și Matei, acest semn (sărutul) a fost o convenție a celor care au complotat împotriva lui Iisus și i-au promis lui Iuda suma de 30 de arginți.
În Joia Mare, potrivit superstițiilor, gestul sărutului este tradus prin trădare. “Sărutul lui Iuda” a devenit o expresie des folosită și în zilele noastre în contextul în care se vorbește despre o trădare din partea unei persoane.
Citeste si: Ce sunt Deniile, slujbele speciale care se fac în Săptămâna Mare
Tradiții și obiceiuri în Joia Mare
Joia Mare este și ultima zi în care se mai pomenesc morții. În această zi, femeile merg la biserică și împart pachete cu mâncare de post, printre care colaci, vin, miere și fructe.
Potrivit tradițiilor strămășești, în noaptea de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. Oamenii obișnuiesc să aprindă focuri în curte, în fața casei sau în cimitire cu această ocazie.
În cele mai multe locuri din țară, Joia Mare este ziua în care vopsesc ouăle pentru ziua de Paște, iar coaja lor se îngroapă în pământul pășunilor pentru a apăra animalele curții de boli. Tot acum se fac cele mai importante aluaturi pentru pască și cozonaci. Culoarea roșie este cel mai des folosită deoarece, conform scrierilor vechi, roșu reprezintă sângele Mântuitorului Hrisos.
În seara zilei de Joi oamenii merg la biserică, iar preotul citește pasaje din Denia celor 12 Evanghelii.
Tot în Joia Mare se ține post din prima parte a zilei și până seara. Se ține post cu mâncare uscată, iar la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
