Eseuri video, cercetări antropo-sociologice, fotoreportaj…Toate acestea vor analiza un fenomen, care se pare că prezintă aspecte de nebănuit în România: jocurile de noroc.
Informația despre acest proiect este destul de stufoasă și rezultă că toate aceste resurse, implicit oameni angrenați în acest proiect, au ca scop studiul dependenței de jocurile de noroc și evoluția industriei). Mai pe larg, „proiectul pune la dispoziție instrumente științifice de analiză care pot servi ca bază de adresare a acestui fenomen, pentru inițiative ulterioare ale societății civile și ale statului, cu atenția îndreptată către dezvoltarea galopantă a industriei și în același timp către experiența subiectivă a jucătorilor afectați, în vederea destigmatizării dialogului despre dependență”.
Abia când parcurgem desfășurătorul realizăm complexitatea cercetării, în care sunt angrenați antropologi, sociologi, artiști, jurnaliști și profesioniști din domeniul publicității.
Pe parcursul lunii octombrie sunt publicate materialele realizate în cadrul acestui proiect, care „cartografiază interdisciplinar evoluția fenomenului jocurilor de noroc, urmărind dinamica răspândirii teritoriale, creșterea profitului industriei și efectele în rândul jucătorilor și publicului larg”. Dacă citești lista materielelor te ia amețeala. Sunt multe lucruri de aflat, de la infiltrarea jocurilor de noroc în sport, și până la subcultura românească a jocurilor de noroc din Ferentari, spre exemplu. Una dintre analizele din cadrul acestui proiect atrage atenția asupra unui fenomen…în fenomenul jocurilor de noroc: femeile, un „public țintă”.
Jocurile de noroc pe ideea „If I Was a Rich Girl”
Flavia Dima, critic de film și jurnalistă, a realizat o analiză a utilizării retoricii feministe în campaniile de atragere a femeilor în piața de jocuri de noroc: „If I Was a Rich Girl: Rolul și reprezentarea femeilor în cadrul publicității pentru companiile de jocuri de noroc”.
Se estimează că în jur de 7% din populația feminină a României a jucat sau pariat în decursul anului 2015-2016 (în comparație cu 25% din bărbați – 11). Dar având în vedere vechimea acestui set de date, putem presupune că acestea nu mai corespund în totalitate cu situația reală. Se merge pe ideea că, pe parcursul ultimilor câțiva ani, criza dependenței de jocuri de noroc s-a acutizat în România
Companiile de jocuri de noroc se numără printre primii 5 investitori în publicitatea TV din România, ceea ce, în primele luni ale anului 2022, a însemnat difuzarea a aproape 475.000 de reclame la jocuri de noroc, potrivit autoarei analizei. Popularitatea acestor reclame este exacerbată de faptul că nu puține staruri autohtone aleg să își asocieze imaginea cu jocurile de noroc. Dacă persoanele publice, liderii de opinie și influencerii din reclamele pentru jocurile de noroc sunt adesea sportivi (precum Ilie Dumitrescu și Gheorghe Hagi), femeile care apar în aceste reclame tind să vină din aria entertainment-ului, precum cântărețele Laura Petrescu și Ruby, actrița Theo Rose, sau prezentatoarele TV Daniela Crudu, Bianca Drăgușanu și Ramona Olaru.
Un proiect de lege care prevede interzicerea acestor tipuri de reclame a trecut de Senatul României în luna martie 2023, însă a rămas blocat în tot acest răstimp în Camera Deputaților, forul legislativ decizional pentru asemenea proiecte. Proiectul de lege prevede și restricționarea mai drastică a orelor în care aceste reclame pot fi difuzate. Totodată, proiectul de lege (care, în primă instanță, viza o interzicere totală a acestor tipuri de reclame) punctează că „interzicerea promovării audiovizuale a activităţilor de jocuri de noroc va avea un impact negativ asupra veniturilor bugetare, fiind preconizată o scădere semnificativă a taxelor şi impozitelor colectate la Bugetul de Stat în mod direct (…) şi în mod indirect, fiind afectate deopotrivă veniturile companiilor care desfăşoară activităţi conexe (companiile de publicitate, staţii de televiziune etc.)”, fapt ce atestă suplimentar amploarea acestui fenomen.
Femeile „sar” mai repede ca bărbații la jocurile de noroc
„Femeile sunt mai susceptibile să utilizeze jocurile de noroc ca o modalitate de a scăpa de stres, depresie sau singurătate, o utilizare emoțională care poate accelera dependența, în timp ce bărbații sunt mai predispuși să joace pentru senzația de risc și adrenalina asociată, ceea ce poate însemna că dependența lor se dezvoltă într-un ritm diferit. Femeile tind să înceapă să joace mai târziu în viață decât bărbații, dar odată ce încep progresează mai rapid spre comportamente problematice legate de jocurile de șansă. De asemenea, femeile preferă adesea tipuri de jocuri de noroc care sunt mai solitare și repetitive, cum ar fi jocurile la slot machine, iar acest tip de jocuri poate contribui la o progresie mai rapidă a dependenței la femei”, spune Flavia Dima.
„Femeile par să dezvolte adicția la jocurile de noroc mai repede decât bărbații în parte din cauza diferențelor în motivațiile lor emoționale și a tiparelor de joc”, susține Viorel Roman, psihoterapeut cu experiență în tratarea adicțiilor și director executiv al asociației Aliat.
Analiza Flaviei Dima este cu mult mai amplă și acoperă diverse aspecte în ceea ce privește acest nou public-țintă, femeile, aspecte la care vom reveni. Doar încă un indiciu, prin intermediul cuvintelor psihiatrului Viorel Roman: „Femeile care sunt expuse la aceste reclame pot începe să joace mai repede și pot dezvolta adicția la jocurile de noroc într-un timp mai scurt, fiindcă reclamele pot exploata emoțiile și vulnerabilitățile psihologice ale femeilor, în special în ce le privește pe cele care se confruntă cu stres, singurătate sau depresie, spoturile sugerându-le că jocurile de noroc oferă un refugiu sau o soluție la problemele lor emoționale.”
Subcultura românească a jocurilor de noroc
Mai sunt și alte analiza pe lista proiectului, dintre care cercetarea sociologică „Dependența tăcută: cine și cum confruntă adicția de jocuri de noroc în România”, centrată pe infrastructura de tratament publică și privată aflată în acest moment la dispoziția jucătorilor problematici, scrisă de sociologul Mădălina Muscă. Sau cercetarea antropo-sociologică „Slot machines and dirty glambling. O încercare de cartografiere a scenei de gambling din România”, despre subcultura românească a jocurilor de noroc din săli de jocuri sau baruri. Ori analiza realizată în București, cartierul Ferentari, precum și în Porumbacu de Jos (Sibiu), sat marcat de migrație sezonieră, scrisă de antropologul Adi Schiop.
Toate materialele se vor regăsi integral într-o secțiune dedicată proiectului în cadrul platformei CriticAtac și pe paginile de Facebook și Instagram ale proiectului. La sfârșitul proiectului va avea loc o prezentare publică.
Citiți și: Cazinoul din Constanța, la ruleta istoriei. Dublu eveniment: Povestea unui simbol
