Judecătorii CCR au amânat decizia pe legea pensiilor speciale, pentru data de 2 august şi pe legea cumulului pensie-salariu, pentru data de 21 septembrie, pentru lămuriri suplimentare, a anunţat instituţia. CCR precizează că motivul amânării a fost necesitatea unor lămuriri suplimentare.
În ședința din data de 26 iulie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a amânat:
- pentru data de 2 august 2023 – obiecția de neconstituționalitate a
dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din
domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal,
obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție; - pentru data de 21 septembrie 2023 – obiecția de neconstituționalitate a
dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către
persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru
modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta
Curte de Casație și Justiție.
Înalta Curte a atacat legea pensiilor speciale la Curtea Constituţională
Înalta Curte a decis, în 29 iunie, să atace la Curtea Constituțională legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensie-salariu la stat, ambele acte normative fiind adoptate miercuri de Parlament.
Mai exact, ÎCCJ a sesizat CCR în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, dar şi referitor la actul normativ privind creşterea vârstei de pensionare.
Jalonul pensiilor speciale din PNRR, pe masa CCR
Marcel Ciolacu declara, pe 28 iunie – după votul din Parlament pe legea pensiilor speciale şi pe interzicerea cumulului pensie-salariu – că jalonul cu pensiile speciale a trecut prin Parlamentul României, punctând că se va găsi cineva să atace, cu siguranță, această lege la CCR, situație în care vor avea o sesiune extraordinară.
„În primul rând, jalonul cu pensiile speciale astăzi a trecut prin Parlamentul României, cu certitudine se va găsi cineva să atace această lege la CCR, vom vedea decizia, dacă este nevoie şi Curtea găseşte anumite elemente de neconstituţionalitate sunt ferm convins, deja am discutat cu colegii mei, vom avea o sesiune extraordinară, astfel încât în aceste luni, cel târziu până pe 31 august, toate jaloanele din cererea 3 să fie îndeplinite”, a spus premierul Ciolacu.
Acesta a recunoscut că cererea trei de plată este în acest moment într-o întârziere, în schimb au recuperate foarte mult în aceste zile.
„În viitoarea perioadă, între 10 şi 14, vor veni şi reprezentanţii Comisiei, pentru a închide anumite aspecte în ţinte şi jaloane şi sunt convins că împreună cu colegii mei vom depune cererea numărul trei din PNRR, până la 1 septembrie. Mai mult, ea este legată şi de introducerea RepowerEu şi de scoaterea celor 2,1 miliarde din granturi, după cum bine ştiţi, din suma totală”, a mai subliniat Marcel Ciolacu.
Klaus Iohannis așteaptă legile la promulgare
Întrebat despre legea pensiilor speciale, care a trecut de Parlament, președintele României a spus că are o „părere bună” și că se bucură că la nivel de coaliție s-a luat decizia de a aborda chestiunile legate de pensiile speciale și cumulul pensie-salariu.
S-au făcut două legi, s-au votat în Parlament și le aștept la promulgare. Mai mult nu cred că vă așteptați să spun în acest moment, atâta timp cât Parlamentul a votat, există cele două proiecte. Așteptăm să-și continue parcursul și le aștept pe masa mea, a declarat Iohannis la Bruxelles, la o conferință de presă.
CSM, nemulțumit de modificările aduse legii pensiilor speciale
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, după ce Camera Deputaţilor a adoptat modificările aduse legii pensiilor speciale, că, prin lipsa unei cooperări loiale, Parlamentul României a ignorat principii constituţionale, asumându-şi generarea unor „vădite consecinţe negative la nivelul întregului sistem de justiţie.”
„Având în vedere adoptarea de către Senatul României a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă dezacordul faţă de maniera în care Parlamentul României a înţeles să se raporteze la autoritatea judecătorească, prin adoptarea de măsuri cu consecinţe iremediabile asupra independenţei justiţiei şi statutului magistratului”, se precizează într-un comunicat al CSM.
Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii consideră că, în calitate de garant constituţional al independenţei justiţiei, astfel de modificări legislative ar trebui să se bazeze pe un dialog autentic care să includă toate puterile statului pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru a asigura statul de drept, independenţa justiţiei şi previzibilitatea legii.
Legea interzicerii cumulului pensiei cu salariul a fost votată, pe 28 iunie, de Camera Deputaților, și va merge la promulgare la Președintele Iohannis.
După cum îi spune numele, aceasta interzice cumulul între pensie și salariu pentru toți cetățenii, însă la comisiile parlamentare au fost introduse amendamente prin care mai sunt și excepții de la regulă. Protestele magistraților, nemulțumiți din cauza preconizatelor modificări ale pensiilor lor speciale, au determinat luarea unor măsuri speciale.
Mai exact, a fost depus un amendament la Camera Deputaților, care prevede o perioadă de grație de cinci ani în care judecătorii și procurorii pot ieși la pensie după actuala lege. Noile modificări ar urma să intre în vigoare abia peste cinci ani, în 2028.
Marcel Ciolacu consideră că acest amendament este unul corect și că nu favorizează pe nimeni, însă este important, în contextul în care vrem să avem în continuare Justiție, Poliție și Armată în România.
„Toate aspectele se discută cu Comisia pentru că avem parte de o negociere. Parlamentul României este un Parlament suveran. Din data promulgării legii, anumite persoane pot ieși sau nu pot ieși la pensie. Nu să facă cumul de pensie cu salariu. Tot în PNRR avem un jalon în care ni se cere să avem 85% ocupată schema la DNA și la Parchetul General.
Dacă nu introduceam acest amendament, am fi încălcat alt jalon. Sub aceste aspecte, nu favorizez pe absolut nimeni, cu adevărat conservi un drept pe care-l ai pe legea din acest moment. Este un amendament corect, dacă dorim să mai avem justiție în România, dacă dorim să mai avem Poliție și Armată în România, mai ales într-un context de criză la frontierele statului român. Aș vrea să privim întreg tabloul.
În ceea ce privește cumulul pensiei cu salariul, am spus și o repet foarte clar. Din Guvernul României, ca și funcție de demnitar – pentru că eu nu am dreptul să pun interdicție aleșilor – nu va exista în guvernul condus vremelnic de Marcel Ciolacu, nici un demnitar care va face cumulul pensiei cu salariul”, a conchis premierul.
Cine rămâne cu pensia și salariul
Așa cum a promis premierul Marcel Ciolacu, încă din prima zi de mandat, deputații s-au mobilizat și au trecut, în procedură de urgentă, legea care interzice cumulul pensiei cu un salariu la stat. Au fost 215 voturi pentru, 3 împotriva și 49 abțineri, în forul decizional.
“În Guvernul Ciolacu, nu va exista nicio persoană care să aibă cumul, indiferent de decizia CCR”, a spus premierul, înaintea votului final.
Lista cu excepțiile este desfășurată în raportul Comisiei de muncă în 9 puncte, care detaliază interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru:
- persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi cele pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
- personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, reîncadrat în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
- personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art. 8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurari sociale care beneficiază de pensie de urmaş şi de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
personalul de specialitate medico-sanitar din unităţile sanitare, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din instituţiile/autorităţile publice; - asistenţii personali şi asistenţii personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- asistenţii maternali prevăzuţi de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.