Irina Deleanu, președinta Federației Române de Gimnastică Ritmică (FRGR), și antrenoarea Maria Gîrbă au fost acuzate de abuz fizic și verbal de mai multe sportive din lotul național de gimnastică ritmică.
Irina Deleanu, în centrul unui scandal monstru
Într-un material realizat de ARADS (Asociația Română pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor „Europa Unită”), Denisa Mailat, Ana Luiza Filiorianu, Alexandra Duman, Christina Drăgan și Alexandra Piscupescu au oferit mărturii tulburătoare.
Acestea au reclamat public tratamentul deplorabil la care ar fi fost supuse de antrenori, dar și de către Irina Deleanu, președinta federației de profil, acuzată că le-ar fi abuzat verbal pe sportive.
”Dădea cu bățul în cap. Doamna Irina m-a jignit. Aveam 14 ani. Un băț peste umăr, peste cap, peste coc, peste picioare, niște unghii băgate în carne, am fost băgată la perete. Am fost bătute, ciupite, jignite, ani de sclavie”, a spus una dintre gimnaste, într-un material realizat de Asociația Română pentru Apărarea Drepturilor Sportivilor ”Europa Unită”.
„Doamna Irina m-a făcut curvă, aveam doar 14 ani”, a sunat relatarea Christinei Drăgan, sora lui Annaliese, gimnasta care a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Paris.
”S-au întâmplat aceste lucruri?”, a fost întrebată Irina Deleanu, președinta FRGR, care a răspuns imediat: ”Niciodată de față cu mine. Niciodată, exact ce am spus. Eu, de exemplu, în colaborarea mea cu Maria Gîrbă, niciodată nu am suferit asemenea tratament”.
”(n.r.- Ați jignit-o pe Christina Drăgan?) Niciodată, eu am o fetiță de vârsta Christinei Drăgan. A stat cu mine în casă, cu fetița mea la masă, ea și cu sora ei. Cum aș fi putut să fac așa ceva? (n.r.- Excludeți varianta în care în absența dumneavoastră să se fi întâmplat astfel de lucruri?) Nu, n-o exclud!”, a mai transmis Irina Deleanu, președinta FRGR, potrivit iamsport.ro.

Irina Deleanu, acuzată că ar folosi bugetul FRGR în scop personal
Gabriel Filiorianu, tatăl Luizei Filiorianu, multiplă campioană națională la gimnastică ritmică, a fost unul dintre cei care au acuzat-o pe președinta Federației.
”Își finanțează Irina Deleanu imaginea din sponsorizări, inclusiv din banii statului? De fiecare dată când ne întrebăm unde se duc banii noștri, cei pe care îi plătim prin taxe și impozite, răspunsul este, de multe ori, unul frustrant.
În sportul românesc, unde finanțarea este mereu o problemă, resursele limitate ar trebui direcționate către sportivi, antrenamente și performanță. Totuși, în cadrul Federației Române de Gimnastică Ritmică (FRGR), lucrurile par să stea altfel.
Se pare că președinta Irina Deleanu alocă lunar mii de euro pentru promovare și reclamă pentru propria imagine, deși acești bani ar trebui să ajute la creșterea vizibilității gimnasticii ritmice în România. Neoficial, însă, tot mai multe voci susțin că banii sunt folosiți mai degrabă pentru promovarea personală a Irinei Deleanu decât pentru dezvoltarea sportului, în timp ce tocmai președinta FRGR spune ca antrenoarele lucrează pro bono.
(…) Și această reclamă personală nu este făcută așa, la întâmplare, ci de către o cunoscută firmă specializată în publicitate, în baza unui plan bine pus la punct și cu apariții lunare… în care nu apare nimeni alta decât Irina Deleanu. Federația Română de Gimnastică Ritmică este finanțată, în mare parte, de Agenția Națională pentru Sport (ANS), deci din bani publici. Practic, din taxele fiecărui cetățean. Acești bani ar trebui gestionați cu transparență și responsabilitate, însă direcționarea fondurilor către promovarea excesivă a imaginii unei persoane ar putea ridica mari semne de întrebare.
(…) Dacă aceste informații se confirmă, cazul devine un exemplu clasic de folosire a banilor publici în interes personal. Poate suma de mii de euro pe lună nu pare mare la prima vedere, dar dacă o multiplicăm pe durata unui an și luăm în calcul ce s-ar fi putut face cu acei bani pentru sportivi, lucrurile capătă altă greutate.
Așadar, aici sunt banii dumneavoastră. Pe panouri, în reclame și în articole care nu promovează gimnastica ritmică, ci un singur nume: Irina Deleanu”, se arată în mesajul distribuit pe rețelele sociale de Gabriel Filiorianu.

Președinta FRGR a dat replica
Irina Deleanu a răspuns acuzațiilor făcute de Gabriel Filiorianu pe rețelele de socializare.
”Domnișoara Filiorianu cred că a uitat când am premiat-o din banii mei de concediu. I-am dat ei pentru că a venit pe locul 4 la JOT NanJing și a luat cel mai mare punctaj la Panglica, echivalentul locului 1, dar neoficial. Și am simțit nevoia s-o recompensez cu niște mii de euro din bani personali.
Iar acum tot la fel de recunoscătoare
, a luat niște alte multe mii de euro pentru cât de bine a înotat David Popovici la Paris, și pentru cât de bine au vâslit canotorii, și pentru cât de bine a ridicat haltera Cambei, și pentru cât de bine a făcut flic-flac-urile Ana Bărbosu.
Să-ti fie de bine, dragă Luiza. Dumneavoastră, domnule Filiorianu, poate vă mai luați un BMW din banii fiicei, doar vă știm obiceiurile… Ce ar trebui să știți este că nimic din aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat fără managementul meu personal. Dar spor la injurii! Recunoștința asta, bat-o vina!”, a scris Irina Deleanu, pe contul său de Instagram.
Alexandra Piscupescu a plecat de la Federația Română de Gimnastică Ritmică
În urma scandalului privind abuzurile la care au fost supuse gimnastele, Alexandra Piscupescu și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Federației Române de Gimnastică Ritmică.
”Sunt Alexandra Piscupescu, Maestru al Sportului, fostă sportivă de performanță cu o experiență de 24 de ani în acest sport, 16 ani de carieră sportivă (2000-2016), arbitru național de 11 ani (2013-2024), arbitru internațional de 7 ani (2017-2024) și antrenor de 10 ani (2015-2025).
De-a lungul carierei mele de gimnastă, am trăit momente de bucurie intensă, dar și clipe grele, care mi-au pus la încercare forța interioară. De fiecare dată, am ales să merg mai departe, ghidată de iubirea profundă pentru acest sport extraordinar.
Unul dintre cele mai dureroase momente a fost pierderea șansei de a participa la Jocurile Olimpice de la Londra 2012, dintr-un motiv pe care l-am perceput ca fiind profund nedrept. Totuși, nu m-am lăsat descurajată. Am continuat să muncesc cu aceeași pasiune, dorindu-mi să îmi împlinesc visul la Jocurile Olimpice de la Rio 2016.
Din păcate, atunci am întâmpinat cel mai greu obstacol al carierei mele: o accidentare care mi-a spulberat orice șansă de calificare. Aceasta nu este o postare despre finalul carierei mele de sportivă, ci despre drumul meu mai departe.
Am avut privilegiul de a mă antrena sub îndrumarea unor antrenoare titrate din gimnastica românească, iar parcursul meu din toată această perioadă a venit cu un preț pe măsură. Am fost o gimnastă ca oricare alta, motivată în schimbde dorința de a-mi atinge visul prin muncă și dedicare.

Încă din copilărie, mi-am dorit să devin antrenor. Nici măcar în cele mai dificile momente nu am renunțat la această dorință si nu m-am abătut niciodată de la acest drum. Mama mea a avut un rol esențial în această călătorie – a crezut în mine și m-a încurajat mereu, spunându-mi că talentul și pasiunea sunt daruri rare, care nu trebuie risipite. Ea a crezut în mine cu o forță incredibilă și m-a susținut cu tot ce a avut.
Când am început antrenoratul, am avut dorința de a demonstra, de a reuși, ceea ce m-a făcut să mă implic total in acest sport, fără să îmi dau seama că există și alte abordări. Am greșit de multe ori, dar am încercat mereu să învăț și să mă îndrept. Călătoriile și experiențele internaționale mi-au deschis ochii asupra unor metode noi, mai potrivite vremurilor în care trăim. Am înțeles că performanța poate fi atinsă și prin alte mijloace decât cele pe care le cunoșteam.
Mi-am schimbat perspectiva și am început transformarea cu mine însămi.
Performanța sportivă este un drum dificil, pe care fiecare sportiv îl alege cu asumare. Dar există o linie fină între exigență și abuz, iar această graniță trebuie să fie respectată. Cred că este esențial să recunoaștem greșelile, să învățăm din ele și să ne îndreptăm, pentru binele generațiilor viitoare.
La 23 de ani, când am început colaborarea cu FRGR, mi-am dorit să contribui cu tot ce aveam mai bun – timp, resurse, energie și cunoștințe. Am învățat enorm de la colegele mele, dar, pe măsură ce am evoluat, am realizat și ce fel de antrenor și om nu vreau să devin.
Sunt recunoscătoare pentru șansele primite – de a învăța, de a călători, de a întâlni oameni care mi-au modelat parcursul. Dar aceste șanse nu au fost privilegii, ci oportunități pe care le-am valorificat cu muncă și sacrificii. Nimic nu a fost oferit pe tavă – fiecare realizare a avut un preț plătit în timp, suflet și libertate.
În ceea ce privește participarea mea la documentarul despre abuzurile din gimnastică, vreau să clarific un lucru: nu am avut niciodată intenția de a denigra pe cineva. Ceea ce m-a motivat a fost o revoltă față de ceea ce eu personal am considerat ca sunt umilințe nejustificate, care au marcat copilăria și tinerețea mea. Deși eu am depășit momentul și am iertat, mi-a fost greu să asist la perpetuarea unui model de responsabilizare a eșecului exclusiv pe umerii sportivului.
Astăzi, constat cu regret că nu mă mai regăsesc în acest sistem și nu vreau să fiu o unealtă a unui mecanism care nu reflectă valorile în care cred. Din acest motiv, îmi anunț retragerea din funcția de vicepreședinte ales al FRGR. Am ajuns la concluzia că, din această poziție, nu mai pot contribui real la dezvoltarea gimnasticii ritmice. Nu am nevoie de o funcție ca să continui să lupt pentru acest sport. Nu mi-am dorit niciodată să ocup locul altcuiva, așa cum s-a speculat. Unicul meu obiectiv a fost și rămâne progresul gimnasticii ritmice, prin șanse egale și corecte pentru toți.
Diferențele dintre viziunea mea și cea a FRGR au creat o atmosferă negativă și distructivă. Ultimul an a fost extrem de greu pentru mine – am pierdut-o pe mama, pe bunica, am luptat cu o boală pe care am învins-o și, pe lângă toate acestea, am fost supusă amenințărilor, intimidării, izolării, denigrării și discriminării. Nu vreau să mai tolerez astfel de comportamente.
De aceea, aleg să merg mai departe, ghidată de valorile mele și de viziunea pe care o am pentru acest sport. Sunt tristă să văd cât de mulți oameni sunt forțați de împrejurări să joace un rol, să își ascundă adevărul. Le doresc, din suflet, să ajungă și ei la sentimentul de libertate pe care îl trăiesc eu astăzi – libertatea de a te exprima și de a fi autentic.
Cu stimă, respect, apreciere și cele mai bune gânduri”, a postat Alexandra Piscupescu, pe contul personal de Facebook.