Alegerile din 2024 vor transforma, încet-încet, România într-o adevărată tablă de șah în care fiecare își va muta, în funcție de interese, piesele câștigătoare. Între timp, ca în orice an electoral, se fac multe scenarii, analize, supoziții și calcule. Cine va fi cu cine? Cine va trăda pe cine? Președintele Iohannis ar putea demisiona, pentru a fi trimis șef la Comisia Europeană. Ciucă ar deveni președinte interimar. Să fie acesta acenariul care ar schimba „tabla de șah” a calculelor electorale?
Nu pare să mai fie un secret pentru nimeni că președintele Iohannis negociază o poziție la UE
Mai exact, cursa pentru posturile de top din Uniunea Europeană a început, odată cu decizia fără precedent a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, de a părăsi funcţia prematur în iulie, ceea ce a dat peste cap calendarul şi a ridicat întrebări spinoase cu privire la succesiunea sa.
Alegerile pentru PE vor avea loc în iunie
Fostul premier belgian, în vârstă de 48 de ani, care a condus reuniunile şefilor de stat sau de guvern din cele 27 de ţări ale UE în ultimii patru ani, urma să-şi încheie mandatul actual în noiembrie.
Potrivit unor surse politice, Klaus Iohannis își dorește funcția care va fi lăsată liberă de Charles Michel
Cristian Preda a explicat ce s-ar întâmpla dacă fotoliul de la Cotroceni ar rămâne vacant peste șase luni.
„Dacă Iohannis mai vrea postul și, de data asta, ar fi ales, fotoliul de la Cotroceni ar rămâne vacant peste șase luni. L-ar ocupa, ca interimar, conform Constituției, președintele Senatului, N. Ciucă. Alegerile prezidențiale ar trebui să se țină în termen de trei luni, adică simultan cu scrutinul local. PNL zicea ceva despre asta acum câteva zile, nu?”, a scris ieri Cristian Preda pe Facebook.
Care sunt scenariile alegerilor din 2024 și riscurile lor?
Pe site-ul www.dw.com, jurnalista Sabina Fati a făcut o analiză a scenariilor politice care se întrevăd la această oră pe scena politică din România. Mai exact, o analiză care răspunde la întrebarea „De ce ar putea intra în joc președintele Iohannis și fostul șef al SRI Hellvig?” Se poate ajunge la un consens? Care sunt scenariile și riscurile lor?
Scenariul 1: Comasarea alegerilor și acceptarea unui candidat comun PSD-PNL la prezidențiale?
„Prioritatea liberalilor este acum comasarea alegerilor locale cu primul tur al prezidențialelor sau, în cel mai rău caz, organizarea în aceeași zi a celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial cu parlamentarele. Liberalii invocă o economie de 1 miliard de lei, adică 200.000 de euro. (…)
Pentru a accepta comasarea, social-democrații ar fi pus condiția ca PSD și PNL să aibă un candidat comun la prezidențiale. Doar așa, PSD ar putea să câștige toate cele patru tipuri de alegeri din acest an (europarlamentare în iunie, locale în septembrie, parlamentare în decembrie și prezidențiale, singurele care pot fi mutate, cu singura condiție ca președintele să rămână în funcție până la expirarea mandatului de cinci ani, în decembrie, iar calendarul să fie decis până luna viitoare)”, punctează jurnalista.
Scenariu 2: Prezidențiale și locale cu orice preț? Ce legătură ar avea Iohannis și Hellvig?
„Dacă cele două mari partide tradiționale nu se înțeleg asupra comasării, PNL ar putea forța alegerile locale cu cele prezidențiale printr-un sacrificiu, ca la șah. Președintele, care se așteaptă să-și negocieze după europarlamentare o funcție în Comisia Europeană, ar putea să demisioneze, obligând guvernul și parlamentul să organizeze alegeri prezidențiale în termen de trei luni (Art.97, Al.2, Constituția României).
Totul poate fi calculat, astfel încât cele două tipuri de scrutin să cadă în același timp. Scenariul e în lucru și ar putea să-i forțeze pe social-democrați să accepte comasarea. Liberalii n-ar fi deloc avantajați de un candidat comun, care să nu provină din PNL, iar PSD ar putea pregăti pentru acest caz un măr otrăvit, pe Eduard Hellvig, fostul șef al SRI”, susnt perspectivele care se întrevăd în cel de-al doilea scenariu.
Scenariul 3: PNL îl debarcă pe Ciucă, după modelul din 2014?
„Dacă la alegerile pentru Parlamentul European, PNL nu reușește să aibă un minim de 20%, lucrurile s-ar putea schimba abrupt. În 2014, liderul de atunci al liberalilor, Crin Antonescu, și-a dat demisia, după ce partidul a contorizat doar 15% din voturi. Nu e așteptată demisia lui Nicolae Ciucă din fruntea PNL dacă formațiunea nu reușește să aibă un scor mai mare decât AUR, dar înlăturarea sa va fi forțată din interiorul partidului, mai ales că există un curent de nemulțumiri în creștere.
Viitorul lider al PNL va fi probabil și prezidențiabil și va impune ieșirea de la guvernare, lăsând PSD cu o guvernare minoritară și cu toată pușculița pentru cumpărarea primarilor. Printre preferințele pentru viitorii lideri PNL se află Emil Boc, fiindcă după succesele lui de la Cluj ar putea să i se ierte tăierea salariilor bugetarilor din perioada când era prim-ministru.”
Liderii PSD și PNL s-au întâlnit luni, la guvern, într-o primă ședință de coaliție din 2024
Dincolo de temele la zi, legate de urgențele guvernării, s-a abordat și tema alegerilor prezidențiale de la sfârșitul acestui an. Potrivit unor surse politice, ciatate de stiripesurse.ro, s-a abordat inclusiv posibilitatea unui candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale.
SURSE: Candidat comun PSD-PNL la prezidențiale?
Discuția nu a adus nimic nou, deși sursele citate au precizat că au fost scoși la înaintare inclusiv nume de potențiali candidați pentru previdențiale.
Astfel, liberalii au ținut să precizeze că Nicolae Ciucă ar fi un bun candidat din partea coaliției. Numele lui Mircea Geoană a fost și el vehiculat, însă nici PSD, nici PNL, nu doresc să-l susțină, susține surse politice.
Marcel Ciolacu s-ar fi referit la o posibilă candidatură a fostului șef SRI Eduard Hellvig. Deși provine din rândul liberalilor, Hellvig nu are susținere în PNL în acest moment, potrivit surselor din partid.
Deocamdată, scenariul unui candidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale rămâne unul fantasmagoric. Atât social-democrații, cât și liberalii sunt conștienți că electoratele celor două partide ar fi reticente la a susține un candidat venit din rândul partenerilor de coaliție.
Un alt subiect discutat în coaliție este cel al comasării alegerilor
PNL desfășoară o adevărată campanie de promovare a comasării, mizând pe mesaje care fac referire la costurile mari de organizare a cinci scrutine (europarlamentare, locale, parlamentare și două tururi de prezidențiale) și pe oboseala electoratului care ar putea afecta ideea de reprezentativitate.
Liberalii ar dori comasarea alegerilor locale cu primul tur al alegerilor prezidențiale, de vreme ce orice altă formulă ar genera complicații prea mari pentru a trece testul de constituționalitate.
De cealaltă parte, social-democrații se opun acestei idei. În schimb, se ia în calcul o variantă mai radicală, cu trei weekenduri consecutive de alegeri: turul I prezidențiale – parlamentare – turul II prezidențiale.
„E o glumă de început de an un candidat comun, mai mult decât atât, un candidat din partea PNL pe care să îl susțină PSD”
Deputatul PSD Lucian Lungoci a exclus, într-o intervenție pentru emisiunea News Pass, scenariul unui canidat comun PSD-PNL la alegerile prezidențiale, mai ales varianta ca social-democrații să îl susțină pe Nicolae Ciucă, în condițiile în care președintele PNL s-ar bucura de o încredere de doar 7%.
„E o glumă de început de an un candidat comun, mai mult decât atât, un candidat din partea PNL pe care să îl susțină PSD. Candidat comun, mai ales de la PNL, domnul Ciucă, bumul acesta fantastic, nu! Asta este exclus, nu total, categoric.
PSD este cel mai mare partid din România, este pe locul întâi în preferințele românilor și nu poate face o astfel de gafă de a merge pe listă comună cu un candidat de la PNL. PSD își va desemna un candidat din rândul PSD.
Are capacitatea să își pună un candidat. Dacă cei de la PNL nu vor găsi candidat și dânșii vor considera de cuviință să susțină un candidat PSD sunt invitații noștri. Asta nu înseamnă ca noi să susținem un candidat de la PNL. Asta este exclus”, a punctat deputatul PSD.
CITEȘTE ȘI:
