Klaus Iohannis se apropie de recordul deținut de Ion Iliescu la președinție, după 1990. El se află la 177 de zile distanță de recordul de longevitate în funcția de președinte al României.
Nimic nu este bătut în cuie legat de alegerile prezidențiale. Guvernul nu dă semne că ar promova prea curând o Hotărâre de Guvern care să legifereze calendarul alegerilor. Drept urmare, Klaus Iohannis are toate șansele să rămână la Palatul Cotroceni până în vara anului 2025. Astfel, șeful statului, al cărui mandat a expirat pe 21 decembrie, se apropie de recordul deținut de Ion Iliescu, după 1990.
Iohannis aproape de recordul lui Ion Iliescu la președinție
Klaus Iohannis este aproape de recordul lui Ion Iliescu, care a stat 3.846 de zile în funcția de președinte. Totuși, Iohannis ar trebui să rămână la Palatul Cotroceni până pe data de 2 iulie 2025. Datelor strânse cu ajutorul aplicației timeanddate.com arată că președintele în exercițiu se află în funcție de 3.669 zile, la data de 6 ianuarie 2025. Ion Iliescu a avut două mandate și jumătate, în total 3.846 de zile. Astfel, Klaus Iohannis se află la 177 de zile distanță de recordul de longevitate în funcția de președinte al României, după Revoluție, deținut de Ion Iliescu.
Diferența dintre Iliescu și Iohannis
Iohannis aproape de recordul lui Ion Iliescu la președinție. Datele oficiale arată că Ion Iliescu a fost președinte, inițial, 2.385 de zile, între 20 mai 1990 – 29 noiembrie 1996,. Apoi, alte 1.461 de zile le-a avut între 20 decembrie 2000 – 20 decembrie 2004, după ce a fost ales din nou în funcție. Candidatura lui Ion Iliescu, în anul 2000, a născut vii dispute după ce opoziția a susținut că Iliescu s-ar afla la al treilea mandat după perioada de doi ani, între 1990 și 1992 și după mandatul 1992-1996. Diferența de 177 de zile care îi separă acum pe Iohannis și Iliescu ar fi eliminată miercuri, 2 iulie 2025, dacă, până atunci, nu sunt organizate alegeri prezidențiale.
Nicolae Ceaușescu cel mai longeviv președinte al României
Recordul de longevitate în funcția de președinte al României este deținut de Nicolae Ceaușescu. Fostul dictator, care a condus România în periaoada comunistă, a fost în această poziție timp de 5.719 zile, între luni, 29 aprilie 1974 și luni, 25 decembrie 1989. Nicolae Ceaușescu a deținut funcția de președinte al României din 1974, însă el era șef al statului din din 11 iulie 1965, în calitate de secretar general al Partidului Comunist Român (PCR). Înaintea sa, funcția a fost deținută de Gheorghe Gheorghiu Dej, însă acesta nu a deținut niciodată funcția de „președinte al României”, aceasta fiind atribuită lui Ceaușescu din 29 aprilie 1974. Dacă ne referim la denumirea de „șef al statului”, Ceaușescu a fost în funcție timp de 8.963 de zile.
Cei mai longevivi președinți din România
Cei mai longevivi președinți din România, din 1974, atunci când a fost numit Nicolae Ceaușescu, și până în prezent. Publicația Turnul Sfatului arată câte zile au fost în funcție ultimii președinți ai României. Astfel, Nicolae Ceaușescu a stat în funcție 5.719 zile. După 1990, Ion Iliescu a îndeplinit funcția de președinte al României 3.846 de zile. Este urmat de Klaus Iohannis care are, până acum, 3.669 de zile la președinție. La rândul lui, Traian Băsescu a condus România în calitate de președinte timp de 3.653 de zile. Emil Constantinescu a fost președinte timp de 1.482 de zile.
Iohannis aproape de recordul lui Ion Iliescu la președinție
Iohannis aproape de recordul lui Ion Iliescu la președinție. Așa cum a scris Oficiul de stiri, Guvernul nu va da Hotărârea de Guvern (HG) privind calendarul alegerilor prezidențiale în prima ședință din annul 2025 care va avea loc joi, 9 ianuarie. Asta înseamnă că nu mai pot fi organizate alegerile prezidențiale înainte de Paște. Astfel, alegerile ar putea fi împinse până în luna iunie, iar Klaus Iohannis ar putea rămâne președinte până la vară, deși i-a expirat mandatul pe 21 decembrie 2024. Fără o Hotărâre de Guvern, însă, calendarul alegerilor prezidențiale nu este sigur și ar putea fi amânat din nou. Asta deși, liderii PSD, PNL și UDMR, stabiliseră, în decembrie 2024, un calendar al alegerilor pentru 23 martie, primul tur, și 6 aprilie 2025. PSD susține că nu și-a dat acordul pentru cele două date stabilite de Coaliția de guvernare. Reamintim că CCR a decis anulare alegerilor prezidențiale pe 6 decembrie 2024, iar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) s-a conformat. Tot CCR a hotărât că Guvernul va stabili o nouă dată pentru prezidențiale. Decizia AEP a fost luată în timp ce votul pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, de pe 8 decembrie 2024, în care se confruntau candidatul independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi, era în desfășurare în diaspora. Anunțul, fără precedent, a venit la două zile după desecretizarea documentelor CSAT, care a concluzionat că ar fi fost vorba despre o operațiune pregătită în favoarea lui Călin Georgescu de către Rusia.
CITIȚI ȘI: Klaus Iohannis președinte până la vară. Când vor fi alegerile prezidențiale
CITIȚI ȘI: Gică Contra zice: “Nicolae Ceaușescu ar fi votat președinte de câteva milioane de români”
