Investițiile publice sunt argumentul adus de guvernanți pentru a justifica deficitul bugetar care pare a fi scăpat de sub control. Între timp, consumul populației rămâne principalul motor de susținere al avansului economic din ce în ce mai anemic, dar care generează dezechilibre macroeconomice tot mai mari pentru România.
Investițiile – unde sunt și când aduc beneficii?
Investițiile publice cu care se laudă guvernanții și în numele cărora au contrazis inclusiv avertismentele cu privire la deprecierea stării finanțelor publice nu se văd deocamdată în creșterea economică.
Activitatea economică și-a încetinit creșterea în trimestrul II al anului, la 0,1%, de la 0,5% în precedentele trei luni (variație trimestrială), se arată în ultima Hotărâre pe probleme de politică monetară emisă de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale.
”Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuși în trimestrul II 2024, la 0,8%, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populației.”, mai notează BNR, evidențiind consumul populației ca principalul motor de creștere.
Și statisticile Eurostat indică avansuri anuale (față de aceeași perioadă a anului trecut) peste medie pentru România în privința comerțului cu amănuntul, asimilat consumului gospodăriilor, în cele trei luni de vară – iunie, iulie și august.
În august România a avut un avans anual al comerțului cu amănuntul de 8,9%, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană, după Luxemburg, în condițiile în care media UE a fost de 1%. În iulie avansul consemnat pentru România a fost de 6,5%, iar în iunie 10,3%, de asemenea al doilea cel mai mare din UE după Luxemburg.
Investițiile nu sunt transparente
”Actuala conducere a României, clasa politică ce este acum la guvernare, nu are respect față de opinia publică. Continuă cu această propagandă electorală, care nu are nici o legătură cu realitatea.
Ni se spune că România este o țară care poate să ajungă în primele zece ale Europei, în același timp are cea mai mare inflație, cea mai mare îndatorare, cel mai mare preț la energie, deci nu există nici un fel de condiții ca să credem ceea ce ni se spune.
În ceea ce privește investițiile, e un lucru ce ar trebui să fie mult mai transparent ca guvernanții să aibă credibilitate.
Trebuie să ni se spună foarte clar unde sunt acele investiții, în ce sunt investiți banii, care este termenul de recuperare al investițiilor.
Este o declarație pe care o face de foarte multă vreme domnul senator Zamfir de la PSD, aceea că din recuperarea investițiilor, din beneficiul pe care îl vor aduce, vor fi plătite majorările de pensii.
Dar noi nu știm care sunt acestea, pentru că, dacă ne referim la investițiile cu care fac în fiecare zi propagandă, este vorba despre investiții în infrastructură.”, a declarat profesorul de economie și analistul economic Mircea Coșea, în exclusivitate pentru Oficiul de Știri.
Termen lung de recuperare
”E adevărat, infrastructura are o anumită dezvoltare în ultima perioadă, dar investițiile în infrastructură au un termen de recuperare lung, de aproximativ zece ani sau chiar peste zece ani.
Deci nu ne putem pune speranța că de acolo vor veni banii pentru plata pensiilor și a salariilor.
Cea mai importantă sursă pe care acest guvern o are este împrumutul. Iar lucrul ăsta se vede, guvernul se împrumută în mod permanent, a ajuns să se împrumute și de pe piața japoneză.
Nu putem să avem deocamdată nici un fel de garanție că ceea ce ni se declară cu privire la investiții este și adevărat. Declarația aceea că 85% din deficit este cauzat de cheltuielile cu investiții trebuie să fie dovedită.
Deocamdată statistica nu arată acest lucru și consumul rămâne principala formă de creștere a economiei, în măsura în care economia crește.
Creșterea economică a României este deocamdata absolut infimă, ceea ce poate duce la o recesiune pe sfârșitul acestui an.”, a mai spus Mircea Coșea.
Creșterea pe consum, artificială și toxică
”Iar consumul acesta al populației este un consum artificial, toxic, pentru că el se face pe importuri. Deci nici măcar această cale de creștere nu este sustenabilă.
Nu este o creștere economică de natură să ne ofere garanția că pe viitor se va clarifica situația bugetară. De altfel, până nu va avea loc discuția de la Bruxelles între ministrul de Finanțe și Comisia Europeană, în legătură cu eșalonarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar în următorii șapte ani, nu putem să avem nici un fel de informație corectă în legătură cu măsurile pe care Guvernul le ia.
Deocamdată, măsurile nu sunt deloc în sfera în care ar trebui să fie, adică reducerea cheltuielilor publice.
Cheltuielile publice sunt în creștere, se fac cadouri electorale, fel de fel de vouchere, de reduceri de preț, pentru adaos la cheltuielile alimentare la populația defavorizată, se fac angajări în plus în sistemul bugetar în perioada asta, deși nu ar fi trebuit, se înființează noi comisii, comitete, care gravitează în jurul guvernului.
Avem doar declarații, în practică nu există nici un fel de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
Probabil că Uniunea Europeană va impune acest lucru și noi, care suntem cetățeni plătitori de impozite, ca și mediul de afaceri, vom suferi pe pe urma acestei austerități pe care Comisia Europeană o va cere guvernului de la București pentru reducerea deficitului bugetar, ” s-a arătat analistul economic sceptic în legătură cu investițiile.