Iustin Popescu este născut și crescut în București. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” în anul 1998. A înființat studioul Oopy Arhitectura în 2003, cu care a câștigat 17 premii naționale și internaționale. Printre cele mai importante realizări este aceea de câștigător la categoria Architectural Design/Hospitality Architecture, la Architecture Masterprize din SUA în 2018.
Să începem abrupt. Ce este acela un Plan Urbanistic General (PUG)?
Planul Urbanistic General (PUG) este documentația fundamentală de planificare strategică și amenajare a teritoriului pentru întregul oraș. Este o documentație amplă și complexă, care pentru cetățenii neavizați ar putea părea inutilă, la prima vedere. Însă, din punct de vedere al vieții locuitorilor unui oraș, reprezintă echivalentul Constituției pentru un stat. Așa cum toate legile se raportează și se integrează ținând cont de spiritul Constituției, similar, orice construcție, dezvoltare, investiție sau eveniment urban din oraș trebuie să fie în acord și să respecte PUG.
Pentru elaborarea PUG există o multitudine de studii specifice care trebuie întocmite, cum ar fi: geotehnice, de mediu, sociologice, de trafic, analiza proprietății, istoricul dezvoltării, studii sociale, necesități imediate, conflicte, oportunități, condiții de construire, protejarea patrimoniului natural și cultural, acestea fiind doar câteva dintr-o listă extinsă de analize. PUG-ul integrează aceasta serie complexă de studii pentru a defini politici coerente de dezvoltare urbană, socială, economică, ecologică, culturală și de protejarea patrimoniului.
Esențial pentru acest tip de proiect este particularitatea că el trebuie actualizat permanent. Un PUG este întocmit, predat și aprobat, dar imediat ce devine lege, începe studiul și analiza pentru completarea sa viitoare, deoarece un oraș este un organism viu care trebuie să aibă permanent administrate nevoile, resursele, analizate conflictele și sprijinită dezvoltarea, care trebuie să fie echilibrată, coerentă și durabilă. Prin lege, PUG se actualizează la 10 ani, dar el trebuie administrat permanent pentru a fi util si viabil pentru comunitate.
O Constituție este cu atât mai bună, cu cât ea este modificată cât mai rar? Ce fel de Constituție este aceea care trebuie actualizată periodic?
Timpul estimat de previzionare a dezvoltării unui oraș este de maximum 10 ani. În realitate, cu cât orașul este mai mare, cu atât dinamica lui de dezvoltare este mai accentuată și, prin urmare, timpul de previzionare scade. Să vă dau un exemplu. Există o poveste urbană despre acea firma japoneză, care a realizat studiul de trafic în perioada 1996-1997 pentru PUG-ul care a fost aprobat în 2000. Povestea spune așa: în studiul inițial au fost recomandate câteva pasaje supraterane sau subterane, pentru decongestionarea intersecțiilor, printre care și actualul Pod Basarab.
Aceiași elaboratori au revenit în mandatul de primar al lui Băsescu și au refăcut studiile pro bono și au recomandat schimbarea tuturor soluțiilor, deoarece în cei câțiva ani scurși, situația traficului se modificase dramatic. Mai mult, au avertizat că, dacă s-ar construi Pasajul Basarab așa cum era în studiul inițial din urmă cu 6 ani, se vor crea blocaje la ieșirile din Cotroceni, dar mai ales la Banul Manta.
Iar primarul Băsescu a construit pasajul fără a lua în considerare și studiile noi, iar primarul Oprescu l-a încheiat, și știm cu toții ce coșmar reprezintă de atunci în trafic.
Cât de complicat este să elaborezi un Plan Urbanistic General?
PUG-ul este, fără discuție, o documentație complexă. Complexitatea este dată de multitudinea de studii și de procedurile de consultare publică în diversele faze de avizare. Nu există un termen de elaborare sau avizare clar definit, însă există termene pentru o parte din documentațiile incluse. Studiile socio-economice sau de trafic, de exemplu, se realizează în câteva luni și implică o mulțime de resurse și informații. Ca exemplu, PUG-ul aprobat în 2000 a fost inițiat în 1995-1996, iar cel pe care îl așteptăm în prezent a fost contractat, teoretic, în 2013. Nu există un termen legal clar pentru elaborarea sau aprobarea PUG-ului, așa încât procesul durează mai mult decât mai puțin.
Cum de a rămas Capitala fără Plan Urbanistic General?
Absența PUG-ului în Capitală este o consecință directă a insuficienței viziunii și a voinței politice strategice, manifestate constant după anul 2000. Cred că aici avem o problemă cu cultură generală tehnică, juridică și administrativă, a cărei lipsă o regăsim la întreaga noastră clasă politică.
PUG-ul este un instrument indispensabil unui oraș. Fără el, fie orașul se dezvoltă în haos, fie apare situația actuală, de blocaj al dezvoltării. Pentru a avea un astfel de proiect, pe care să îl și respecți, este nevoie de interes și voință politică, precujm și de previziune. Ori, acestea nu s-au manifestat niciodată după anul 2000 în administrarea orașului București. Toți au tratat problema superficial, cu mentalitatea “îl avem, îl cârpim”, fără a se întreba cu adevărat de ceea ce este necesar. De exemplu, când PUG-ul expira în 2010, ar fi trebuit să se acționeze din timp, având în vedere că data trecută ne-a luat 4 ani după ce aveam proiectanții și tema întocmită. Deci, demersurile ar fi trebuit începute prin 2004-2006, cu contractarea, licitarea și demararea proiectului.
A mers și așa, aplicându-se o politică urbanistică neserioasă. În prezent, suntem una dintre puținele capitale din Europa, nu doar din UE, care nu are un PUG. Până și Tirana are un Masterplan aprobat al orașului, numit Tirana 2030, întocmit de un renumit birou de arhitectură și urbanism din Italia.
Dar Nicușor Dan se află la al doilea mandat, deci ar fi putut să încheie în acest al doilea mandat mult așteptatul PUG. Când o să avem și noi o Capitală cu PUG?
Când Nicușor Dan a ieșit în scenă și apoi a ajuns Primar al Capitalei, personal am sperat că orașul acesta neglijat și-a găsit în sfârșit omul potrivit. Părea persoana perfect educată și pregătită, datorită activității sale intense și susținute în cadrul ONG-urilor de specialitate, pentru a promova și realiza această documentație esențială pentru București. Mulți bucureșteni l-au votat cu această speranță, însă am fost dezamăgiți, atât votanții, cât și specialiștii, pentru că orașul a rămas în aceeași situație problematică.
Nicușor Dan a devenit primar în decembrie 2020. Până în 2023, înțeleg că au analizat, discutat și negociat, practic după această perioadă reîncepând întocmirea PUG. În februarie anul acesta, Primăria a anunțat că a fost finalizat ultimul studiu de fundamentare pentru PUG. Mai urmează implementarea acestora în proiect, prezentarea planului, avizarea de către aproximativ 40 de instituții, apoi votul în Consiliul General și, la final, publicarea. Astfel va mai trece mult timp până când Bucureștiul va avea un PUG. Dacă termenele actuale sunt respectate, este posibil să avem un PUG cel mai devreme în jurul anului 2032.
Totuși de ce durează atât de mult, nu pot fi comprimate unele etape, unele termene?
În România, adesea se încearcă economisirea de fonduri de la studii și comprimarea termenelor de aprobare. Nu cred că aici este problema principală. Sigur, este o documentație de cea mai mare urgență pentru oraș, dar era esențial este să fie inițiată și finanțată la momentul oportun. Termenele pentru studiile de trafic, studiile geotehnice, socio-culturale, avizele de mediu și multe altele nu pot fi comasate sau scurtate, deoarece ar genera informații eronate, care s-ar traduce în soluții greșite transpuse în regulamentul PUG. Măcar din experiența negativă creată și din dezastrul actual, să le transmitem această lecție generațiilor viitoare, astfel încât primarii aleși peste 20-30 de ani să înțeleagă necesitatea unui PUG aprobat și funcțional, la fel cum înțeleg importanța votanților pentru a fi aleși.
Același tip de politicieni au fost și sunt primari și în alte orașe ale țării. Acolo este aceeași situație?
Contrar așteptărilor, situația nu este aceeași în toate orașele. Sunt numeroase orașe care au respectat legislația și au Planuri Urbanistice aprobate, chiar și comune limitrofe Bucureștiului, cum este comuna Cernica, de exemplu.
Sigur, nu putem compara complexitatea unui PUG pentru Municipiul București cu un Plan Urbanistic de Comună sau oraș, fie el și reședință de județ. Acest aspect este clar. Dar este la fel de clar că a fost vorba și despre voința politică de a întocmi și aproba aceste planuri, spre deosebire de încercarea de a eluda legea, așa cum este situația în București. Când spun asta, mă refer, fără a detalia, deoarece am intra într-un subiect prea amplu, atât la Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) de Sector întocmite pentru a înlocui practic PUG-ul, majoritatea anulate astăzi, cât și la nerespectarea termenului de livrare a unui PUG către oraș. Conform legii, la fiecare 10 ani ar fi trebuit să avem un PUG nou, realizat și aprobat, și nu o simplă hotărâre de Consiliu General care prelungeste o legislație depășită.
Dacă Bucureștiul nu are PUG, cât de mult este influențată negativ viața bucureștenilor? Sau nu există influențe negative?
Ei bine, putem face o paralelă cu Constituția și Justiția. Fără ele ar fi haos, junglă, Vestul Sălbatic. Cam asta trăiește fiecare locuitor, vizitator și suflet din București de dimineața până seara, zi de zi și an de an. Lipsa unui PUG funcțional afectează aspecte fundamentale ale vieții urbane: traficul sufocant, construcțiile noi realizate fără reguli clare, lipsa protecției spațiilor verzi, parcurile neamenajate sau insuficient dezvoltate, lipsa pistelor de biciclete, școli și spitale situate în zone cu poluare fonică sau de altă natură, lipsa parcărilor, problemele transportului în comun subteran și de suprafață, lipsa revitalizării și ecologizării apelor curgătoare. Dâmbovița, care ar putea fi o apă dulce ce traversează orașul, este una dintre cele mai “interesante mase lichide” în sens negativ. Lista influențelor negative este practic nesfârșită.
Așa a fost întotdeauna în București? Acest oraș s-a dezvoltat în haos și la voia întâmplării?
Contrar aparențelor, nu a fost întotdeauna așa. Am avut în istorie primari gospodari și administrații care au dezvoltat orașul cu viziune și cultură. Prima documentație modernă este Planul Borroczyn din 1852, din timpul domniei lui Barbu Știrbei.
Apoi, Planul Pache Protopopescu din 1935, care, venit după Marea Unire și încheierea Crizei Economice, a contribuit esențial la dezvoltarea orașului și la denumirea acestuia drept “Micul Paris”. Aici ar fi de menționat Cartierul Vatra Luminoasă, realizat după ideea de Oraș-Grădină, inaugurat în 1933 și finalizat după război, cartier care s-a dovedit a fi un real succes. Dintr-un cartier cu imobile ieftine, muncitorești și sociale, astăzi este extrem de solicitat și de scump pe piață.
Au urmat planurile din epoca comunistă din 1951, 1960 și 1970, fiecare dintre ele cu aspecte pozitive și negative, cele negative fiind generate în special de ideologia comunistă introdusă în politicile urbane. Dintre exemplele pozitive, ar fi de menționat Cartierul Floreasca, început în anii ’60 prin asanarea gropii Floreasca și dezvoltat apoi cu parcul, bloculețele și vilele până la începutul anilor ’80. Și acesta este un exemplu de succes, cu mențiunea că aici și-a pus amprenta pe realizarea cartierului ideologia epocii comuniste.
Apoi a venit dezastrul din 1979, când planul de sistematizare a orașului a însemnat o mutilare iremediabilă, în spiritul dictatorial și după viziunea “unică” a lui Ceaușescu.
Avem vreo speranță ca în timpul vieții noastre să vedem Capitala României intrată în rândul lumii, adică să aibă și ea un PUG?
Întotdeauna sunt pozitiv și optimist, iar speranța moare ultima.
Varianta pesimistă: Este cazul însă să nu ne entuziasmăm prematur până nu vedem documentația aprobată, deoarece ea a mai fost inițiată o dată în 2013 și apoi s-a pierdut pe drum din cauza subfinanțării și a lipsei de interes a comanditarului. Deși, cu impedimente și întârzieri, Planul Urbanistic General a fost repus totuși pe roate de către actualul Primar General și aveam o speranță și un orizont de așteptare pentru aprobare, există un risc. Brusc, astăzi, Nicușor Dan dorește să devină președintele Republicii și atunci interesul pentru primărie s-ar putea diminua.
Varianta optimistă: Există șanse să avem un PUG relativ repede, doar că acest „repede” trebuie măsurat tot în ani. Având în vedere că România traversează totuși una dintre perioadele favorabile din punct de vedere economic, da, putem spera la mult mai bine.
