Zeci de mii de disponibilizări, atât în sectorul public, cât și în cel privat, taxe majorate, dar și perspective bune pentru sectorul construcțiilor sunt doar câteva dintre previziunile analistului economic Adrian Negrescu, prezentate într-un interviu acordat ziarului online Oficiul de Știri.
Adrian Negrescu, previziuni 2026
Oficiul de Știri / Laurențiu Mușoiu: Ce perspective are anul 2026, din punct de vedere economic?
Adrian Negrescu: O ecuație cu multe necunoscute în care principala dilemă va fi legată în principal de inflație. Inflație, adică creșteri de prețuri care cu siguranță vor afecta puternic puterea de cumpărare a populației și competitivitatea firmelor românești. Marele semn de întrebare este legat de momentul 1 aprilie, atunci când se va liberaliza și piața de gaze, iar estimările actuale arată că ne putem aștepta la creșteri cu până la 30% a tarifelor la gaze naturale și asta va influența semnificativ inflația, care probabil, va rămâne peste 7% și în a doua parte a anului. E un an inflaționist, un an în care, pe fondul înghețării veniturilor în sectorul bugetar, înghețării pensiilor și problemelor din mediul privat, mi-e teamă că economia va stagna într-un fel de stagflație, o stare în care economia lâncezește, iar inflația rămâne foarte, foarte ridicată. Este cel mai prost scenariu în care ne putem afla și singura rază de speranță vine în acest moment doar din sectorul privat, acolo unde măsurile de restructurare a activității, deciziile luate de companiile de impact în ultimele luni fac ca cel puțin în a doua parte a anului să existe premisele unei relansări a bisnessului, pe noile coordonate fiscale: creșteri de taxe, creșteri de impozite, o inflație foarte ridicată și o scădere semnificativă a vânzărilor, un element care va afecta puternic mediul de afaceri românesc.
L.M.: Vedem, cum ați spus și dumneavoastră o înghețare …. Guvernul promite că reduce cheltuielile, înghețând salariile angajaților de la stat, dar vedem că în continuare se va putea cumula, cel puțin pe anumite funcții, pensia cu salariul la stat.
A.N.: Da! Din păcate, statul mimează reformele, mimează restructurarea necesară pentru a readuce deficitul bugetar pe linia de plutire. Din punctul meu de vedere, faptul că nu există voință politică pentru reducerea semnificativă a cheltuielilor publice, această zeciuială făcută de coaliția de guvernare fiind doar un fel de frecție la un picior de lemn, raportat la dimensiunea crizei bugetare. Anul viitor, statul va trebui să taie de undeva aproape 50 de miliarde de lei, adică 10 miliarde de euro, pentru a reuși să se încadreze în ținta de deficit, de 6,2%. Asta va însemna pe de o parte, mai mulți bani din taxe și impozite, undeva la nivel de 32 de milarde, bani luați de la români, de la firme, iar restul sunt foarte curios dacă într-adevăr, coaliția va fi capabilă să reducă din cheltuielile statului, pentru că marea noastră problemă în momentul de față este că statul cheltuie cu mult mai mult decât putem noi să producem bani pentru taxele și impozitele pe care le datorăm statului. Din această perspectivă, fără o tăiere semnificativă a cheltuielilor mai ales în zona salarială, din punctul meu de vedere, va fi o mare problemă cu deficitul bugetar anul viitor. Gândiți-vă că în ultimii 10 ani, cheltuielile cu salarizarea bugetarilor a crescut de trei ori, ceea ce din punctul meu de vedere nu este sustenabil economic. Statul mimează în momentul de față reformele. Sper ca Bolojan și cu Nazare, anul viitor, prin legea bugetului care probabil va apărea în luna ianuarie să ne confirme faptul că există voință politică pentru reducerea cheltuielilor statului, mai ales cu bunuri și servicii, cu investiții, cu tot felul de lucruri care costă prea mult statul român, în comparație cu ceea ce se întâmplă în alte țări.
L.M.: Ați vorbit despre impozit și despre mediul privat. Vedem această ordonanță prin care guvernul vrea ca bunurile imobiliare deținute de persoanele juridice să fie toate încadrate ca nerezidențiele. Am văzut că s-a amânat totuși impozitarea la nivelul pieței, dar în continuare nu s-a revenit și se pare că toate bunurile imobiliare vor fi considerate nerezidențiale, cele deținute de persoanele juridice.
A.N. : Sincer, mie mi se pare foarte normal, ca toate imobilele deținute de companii să plătească taxe, precum plătesc oamenii obișnuiți. De ce o companie poate să cumpere apartamente pe persoană juridică și să beneficieze de tratament fiscal, față de o persoană fizică, care este nevoită să plătească impozite până la 80% mai mari? Din punctul meu de vedere trebuie să existe aceleași reguli, indiferent că vobim de firme sau de persoane juridice în ceea ce privește impozitele datorate statului român. Se ridică un mare semn de întrebare legat de această echitate fiscală pe care sper ca statul să o ducă și mai departe, în sensul de a taxa și imobile deținute de exemplu, de cler, de biserici, de tot ce înseamnă instituții protejate acum din punct de vedere fiscal dintr-un motiv care sincer, îmi scapă.
Adrian Negrescu, despre disponibilizări în 2026
L.M.: Vorbeați de un an dificil, mai ales în prima parte, pentru mediul privat. Să ne așteptăm aici la concedieri, la o creștere a șomajului în acest context?
A.N.: Din păcate, 2025 a adus peste 20 de mii de disponibilizări în sectorul privat, niciun angajat dat afară din mediul public. Probabil, din 2026 vom vedea disponibilizări în ambele sectoare, pentru că asta este realitatea. Trebuie să tăiem în carne vie pentru că nota de plată a dezmățului financiar s-a amplificat în ultimii ani, iar una dintre componentele acestor măsuri de austeritate vizează reducerea de personal, care va continua probabil în sectorul privat, mai ales în zona microîntreprinderilor, acolo unde 1 ianuarie va aduce un adevărat seism. Sunt foarte mulți antreprenori care nu înțeleg sau nu știu că de la 1 ianuarie limitele de funcționare a unei microîntreprinderi se ridică la o cifră de afaceri de maxim o sută de mii de euro. Cine a înregistrat o afacere de peste o sută de mii de euro în 2025, va trece automat la impozit pe profit și asta înseamnă creșteri de taxe semnificative, moment care va determina probabil va determina foarte mulți antreprenori să dea oameni afară. Câți vor fi aceștia, cât dintre aceștia vor rămâne disponibilizați, rămâne de văzut. Cert este că vorbim de ordinul zecilor de mii și în 2026. Și statul este dator să dea afară o parte din angajați, dincolo de posturile astea bugetate, dar neocupate, care în momentul de față par să mimeze reforma, în niciun caz să reducă anvelopa salarială în sectorul bugetar. Să nu uităm un lucru esențial! Polonia, o țară cu o populație dublă față de cea a României are opt sute de mii de bugetari. Noi avem 1,3 milioane aproape și avem o populație la jumătate. Te întrebi oare unde există eficiența în actul de administrație publică, în așa fel încât să cheltuim mai puțin pentru salarii pentru bugetari și mai mult pentru lucrurile care contează: educație, sănătate, armată, infrastructură și alte lucruri importante pentru viața noastră de zi cu zi.
Domeniile profitabile în 2026
L.M: Din experiența dumneavoastră, într-un an cum se anunță 2026, care domenii de activitate ar fi cele mai afectate, ce industrii și care totuși ar putea să reziste poate la fel de bine sau să aibă o creștere?
A.N.; Eu cred că retailerul va fi cel mai afectat în anul 2026, pentru că puterea de cumpărare a oamenilor va fi în continuare foarte redusă raportat la inflație și asta va afecta tot ce înseamnă lanțul de comercializare a bunurilor alimentare și nealimentare, inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte, bunuri de larg consum, toate vor fi afectate de această pauperizare a populației. Pe de altă parte, unele dintre sectoare își vor reveni în 2026 și mă refer aici inclusiv la domeniul construcțiilor care deja dă semne de revenire. Constructorii au înțeles că, dacă nu mai există clienți pentru cumpărat apartamente, soluția este să le construiești mai departe și să le închiriezi. Și cred că din această pespectivă 2026 va aduce un moment semnificativ în piață, în sensul că multe dintre noile lanțuri de blocuri ce vor fi construite, vor fi direct dedicate inchirierii. Dar pe de altă parte, vor continua semnificativ construcțiile militare, tot ce înseamnă autostrăzi, infrastructură, care beneficiază de fonduri europene. Sunt aproape zece miliarde de euro pe care noi trebuie să să-i cheltuim până la 1 august, din PNRR, bani care ar putea aduce un plus economiei românești, dacă într-adevăr vom atrage acești bani. Este misiunea anului 2026: atragerea de fonduri europene. Sunt 10 miliarde de euro care ne-ar face să evităm această stagflație despre care vorbim, acea recesiune tehnică în care ne-am putea afla în cel mai rău caz, în care economia va intra pe minus și populația va continua trăiască la limita supraviețuirii.
