Internetul se pare că este tot mai slab, pentru că securitatea cablurilor submarine care fac posibil transferul de date mondial este tot mai fragilă, potrivit unei analize din The Economist.
De ani de zile, guvernele occidentale au fost preocupate de securitatea cablurilor submarine care transportă majoritatea traficului de internet global.
Recent, aceste preocupări au fost amplificate de o serie de incidente suspecte în regiuni precum Marea Baltică și Marea Roșie. Spionii ruși și alți agenți au atacat infrastructuri critice în toată Europa, de la hackeri care vizau utilitățile de apă, la incendieri de depozite și planuri de atac asupra bazelor militare americane din Germania. Recent, think-tank-ul Rand Europe, situat în Cambridge, a fost solicitat să efectueze o analiză detaliată a infrastructurii critice submarine, inclusiv cablurile de internet și electricitate care traversează oceanele lumii. Ruth Harris, liderul acestui proiect ambițios, a dezvăluit că în mijlocul cercetării, echipa sa a scos la iveală detalii sensibile care ar putea fi exploatate de actori rău intenționați, cum ar fi Rusia.
Teama este că aceste cabluri, vitale pentru comunicațiile globale, ar putea fi paralizate într-o criză sau război, sau pot fi accesate pentru spionaj în timp de pace. Rusia a investit masiv în capacitățile sale navale pentru sabotaj subacvatic, utilizând unități speciale care operează submarine și drone navale de adâncime, potrivit sursei menționate.
Internetul în pericol?
Activitățile lor au fost observate și suspectate în mai multe incidente de tăiere a cablurilor, dar dovezile clare sunt adesea greu de obținut. În alte colțuri ale lumii, cablurile submarine sunt, de asemenea, ținte frecvente. În Marea Roșie, un atac cu rachete asupra unei nave a dus la avarierea cablurilor care au perturbat internetul în Africa de Est pentru mai bine de trei luni.
În fața acestor amenințări, guvernele occidentale încearcă să își îmbunătățească apărarea. Statele NATO au intensificat patrulele aeriene și navale în apropierea rutelor de cabluri critice și au inițiat noi rețele de infrastructură pentru a împărtăși informații între guverne și operatorii privați.
Însă, odată ce un cablu este avariat, reparația poate dura luni întregi, din cauza numărului limitat de nave specializate în acest domeniu. Episodul din Cambridge a evidențiat vulnerabilitățile sistemelor globale de comunicații și importanța protejării acestora. Într-o lume în care infrastructura digitală devine din ce în ce mai critică, protejarea cablurilor submarine de potențiale acte de sabotaj și spionaj rămâne o prioritate esențială pentru securitatea națională și globală.
Perturbare majoră a comunicațiilor
În martie a.c., cablurile submarine de internet, din Marea Roșie, esențiale pentru legăturile între Asia, Europa și Orientul Mijlociu, au suferit daune semnificative, provocând perturbări pe scară largă și forțând furnizorii de internet să redirecționeze o parte semnificativă a traficului global, după cum nota CNN.
Incidentul din Marea Roșie, care a afectat cablurile a patru rețele majore de telecomunicații, a dus la o perturbare importantă a comunicațiilor în Orientul Mijlociu, potrivit companiei de telecomunicații HGC Global Communications din Hong Kong. Aproximativ 25% din traficul dintre Asia și Europa, precum și Orientul Mijlociu, a fost impactat, determinând HGC să redirecționeze traficul pentru a minimiza disconfortul clienților săi.
Potrivit surselor internaționale, la acel moment patru cabluri submarine au fost afectate în Marea Roșie. Aceste cabluri aparțin a patru rețele majore de telecomunicații și au fost „tăiate”, provocând întreruperi majore ale rețelelor de comunicații în Orientul Mijlociu:
Europe India Gateway (EIG) – leagă Europa, Orientul Mijlociu și India și îl are ca investitor major pe Vodafone;
Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1) – un sistem de cabluri de 25.000 de kilometri care conectează Asia de Sud-Est de Europa prin Egipt;
Seacom – se întinde între Kenya și Egipt și a suferit o întrerupere majoră în regiunea Mării Roșii. Acest incident a afectat fluxul de trafic între Africa și Europa și clienții din Africa de Est și de Sud. Seacom a declarat că locul unde s-a produs întreruperea cablului este semnificativ din punct de vedere geopolitic și este marcat de tensiuni constante, ceea ce complică efectuarea operațiunilor de întreținere și reparație;
TGN-EA – un sistem de cablu de 9.280 km, leagă India cu Franța, trecând prin Egipt și Arabia Saudită
Cine sau ce ar putea distruge Internetul
Pe de altă parte, „calculatorul cuantic ar putea distruge internetul”, afirmă IBM, ca o concluzie care marchează sfârșitul primei faze experimentale, de dezvoltare din ultimii 7 ani. Această etapă a presupus conectarea multor qubiți pentru a efectua calcule, dezvoltând tehnici prin care să controleze qubiții suficient încât să facă măsurători precise, dar și dezvoltarea primilor algoritmi.
Calculatorul cuantic începe să demonstreze că este un instrument de cercetare crucial, susțin cercetătorii de la IBM. Grupul tech american încearcă să înlăture temerile că această tehnologie nu se va ridica la înălțimea așteptărilor, potrivit Financial Times. Compania dezvăluie mai multe proiecte care demonstrează puterea calculatorului cuantic, atunci când este combinat cu tehnici consacrate precum supercalculatoarele convenționale, spune Dario Gil, șeful Departamentului de Cercetare.
Internetul și avertismente cu privire la „iarna cuantică”
Un detaliu neașteptat: gigantul tehnologic de calculatoare și Inteligență Artificială IBM a dezvăluit recent primul cip de 1.000 de qubiți, echivalentul biților digitali dintr-un computer obișnuit, și un procesor cuantic, despre care compania spune că ar putea servi drept blocuri pentru sisteme mult mai mari și mai rapide decât calculatoarele cuantice tradiționale pe bază de siliciu. Compania anunță că de acum se va concentra pe a dezvolta sisteme mai rezistente la erori, decât mai mari.
În ultimii ani, un val de investiții a fost îndreptat către sistemele cuantice, datorită așteptărilor că această tehnologie va ajunge rapid la utilizarea comercială. Cu toate acestea, văzând că utilizarea comercială e mai departe decât se așteptau inițial, au apărut mai multe avertismente privind o „iarnă cuantică”, în care încrederea investitorilor și sprijinul lor financiar vor scădea.
IBM sugerează că principalele utilizări ale acestei tehnologii nu s-au extins încă pe deplin la gama largă de sarcini de calcul comercializabile, pe care mulți din domeniu își doresc să le vadă. „Va dura o vreme până când vom trece de la valoarea științifică la valoarea comercială, să zicem. Dar după părerea mea, diferența dintre cercetare și comercializare e tot mai mică”, spune Jay Gambetta, vicepreședintele pe cuantică de la IBM. Cercetătorii de la IBM au spus că progresul recent le-a sporit încrederea în potențialul pe termen lung al calculatorului cuantic, deși n-au dat o dată exactă pentru posibila sa comercializare. În schimb, au pus la bătaie un plan de 10 ani în care ar reuși să obțină niște sisteme și mai capabile, ”fără erori”.
Citiți și: Aurora boreală, un pericol? Cum poate afecta rețelele electrice
