„Inteligența artificială înlocuiește oamenii?” reprezintă una dintre întrebările întâlnite tot mai des în ultima vreme, mai ales în contextul studiilor, rapoartelor, sondajelor ori evenimentelor pe tema viitorului pieței muncii.
Capacitatea de lucru cu instrumente de inteligență artificială și big data (86%), reziliența (77%), gândirea creativă și alfabetizarea digitală (74% fiecare) reprezintă competențele prioritare pe piața muncii până în 2030. Rețelele și securitatea cibernetică (71%) sunt, de asemenea, prioritare, potrivit raportului Future of Jobs 2025 – World Economic Forum.
Studiul arată că, la nivel global, până în 2030, AI și automatizarea vor duce la pierderea a 92 de milioane de locuri de muncă, dar și la crearea a 170 de milioane — deci un plus net de 78 de milioane. De asemenea, 22% din locurile de muncă existente se vor schimba radical. Inteligenţa Artificială (AI) nu va înlocui oamenii, iar 39% dintre abilităţile actuale pe care le deţin angajaţii se vor schimba până în anul 2030, reiese din datele raportului „Future of Jobs 2025 – World Economic Forum”.
Conform documentului, citat de organizatorii evenimentului HumAInity 2025, capacitatea de lucru cu instrumente de AI şi Big data (86%), rezilienţa (77%), gândirea creativă şi alfabetizarea digitală (74% fiecare) reprezintă competenţele prioritare pe piaţa muncii, în următorii cinci ani. De asemenea, reţelele şi securitatea cibernetică (71%) sunt prioritare.
Tehnologia contribuie mai mult la creșterea numărului de locuri de muncă sau la înlocuirea acestora? Aceasta este o dezbatere de lungă durată. Însă studiile academice recente sugerează că tehnologia a fost un distrugător net de locuri de muncă timp de decenii, remarcă Reuters.
Ce a netezit drumul pentru inteligența artificială
De-a lungul lungii istorii, progresele tehnologice au permis industriilor să apară, deoarece lucrătorii, eliberați din locuri de muncă „mai vechi”, au putut să se adapteze la unele mai noi.
Într-adevăr, 60% dintre lucrătorii de astăzi sunt angajați în ocupații care nu existau în 1940, sau 74% dacă luăm în considerare doar categoria profesională, care a adăugat cei mai mulți lucrători în ultimele opt decenii.
Cu toate acestea, cercetări academice recente deschid o filă nouă și sugerează că s-ar fi putut ajunge la un punct de inflexiune în SUA (spre exemplu), acolo unde tehnologia distruge acum mai multe locuri de muncă decât creează. David Autor, economist la MIT și laureat al Medaliei John Clark Bates din 2005, susține că, din 1980, locurile de muncă înlocuite de automatizare nu au fost compensate pe deplin de noi locuri de muncă create.
Acest lucru reflectă ritmul schimbărilor tehnologice și faptul că progresele sunt acum din ce în ce mai concentrate pe „ocupații profesionale, tehnice și manageriale”, notează Autor, mai degrabă decât pe muncă mai puțin calificată. El constată că mașinile care sunt mai puternice decât un om mediu (de exemplu, un tractor) sporesc de obicei forța de muncă și sporesc productivitatea, în timp ce mașinile care sunt, de asemenea, mai inteligente decât omul mediu tind să înlocuiască forța de muncă.
Cum s-a ajuns la inteligența artificială omniprezentă
Deși formele de AI există încă din anii 1940, imensa putere de calcul rezultată din progresele în tehnologiile semiconductorilor a permis acum mașinilor să atingă inteligență multidimensională. Iată o explicație „simplă”, dacă vă întrebați cum de s-a ajuns unde s-a ajuns acum, de se mănâncă AI pe pâine de dimineața până seara. Prin urmare, potrivit sursei menționate, este rezonabil să presupunem că mulți lucrători vor fi înlocuiți de automatizare în următoarele decenii, chiar dacă cea mai bună inteligență artificială nu este niciodată la fel de creativă sau imaginativă ca cei mai inteligenți oameni.
De fapt, un raport OECE din 2019 și un document din 2018 al PriceWaterhouseCoopers susțin că aproximativ 15-30% din totalul locurilor de muncă de pe piețele dezvoltate riscă să fie automatizate.
„Dacă inteligența artificială se dovedește a fi un distrugător net de locuri de muncă, care sunt unele dintre cele mai mari implicații? În primul rând, șomajul ridicat și în creștere, rezultat din mașini din ce în ce mai ieftine și mai capabile, ar trebui, în teorie, să ducă la o deflație structurală. Deoarece tehnologiile care pot crește rapid oferta de bunuri și servicii ar trebui să reducă cererea dacă provoacă pierderi masive de locuri de muncă.
În continuare, într-un scenariu de șomaj în masă, guvernul SUA ar fi probabil obligat să intervină pentru a facilita transferurile de venituri și bogății de la proprietarii de roboți și întreprinderi tehnologice către lucrătorii șomeri.
Și ce țări vor ieși învingătoare? Câștigătorii și perdanții economici din anii următori vor fi probabil determinați de cine poate crea și utiliza cel mai bine tehnologia…”, se remarcă în analiza Reuters.
Inteligenţa artificială probabil că nu va înlocui oamenii, însă…
Revenind la datele raportului „Future of Jobs 2025 – World Economic Forum”, studiul de specialitate relevă faptul că, la nivel global, până în 2030, AI şi automatizarea vor duce la pierderea a 92 de milioane de locuri de muncă, dar şi la crearea a 170 de milioane, practic un plus net de 78 de milioane de joburi. În acelaşi timp, 22% din totalul locurilor de muncă existente se vor schimba radical.
„Inteligenţa artificială probabil că nu va înlocui oamenii, însă va transforma semnificativ modul în care muncim. În timp ce unele joburi vor dispărea, altele vor evolua şi vor apărea noi oportunităţi pentru cei care înţeleg cum să integreze tehnologia în munca lor. Viitorul nu este despre înlocuirea forţată a locurilor de muncă, ci despre dezvoltarea competenţelor şi a unor noi abilitati pentru a răspunde cerinţelor unei pieţe dinamice şi tehnologizate, un viitor în care cei care vor şti cum să folosească AI vor fi cei care se vor diferenţia”, a explicat Mădălina Uceanu, fondator HumAInity, citată în comunicat.
Raportul evidenţiază, totodată, că marile companii de consultanţă estimează, până în 2030, că aproximativ 30% din orele de muncă actuale vor fi automatizate, iar organizaţiile care valorifică la maximum potenţialul talentelor pot genera de până la trei ori mai mult venit pe fiecare angajat faţă de media pieţei.
Ca un fel de concluzie, îmbătrânirea, la fel ca evoluția naturală în general, este graduală, în timp ce inteligența artificială accelerează într-un ritm exponențial. Rămâne de văzut care sunt riscurile.
