Reprezentanții celor 27 de țări ale Uniunii Europene au aprobat în unanimitate primul regulament din lume privind inteligența artificială, consfințind astfel acordul politic la care s-a ajuns în decembrie.
În luna decembrie, factorii de decizie politică din UE au ajuns la un acord politic cu privire la principalele puncte nevralgice ale Legii privind inteligența artificială, un proiect de lege emblematic care vizează reglementarea inteligenței artificiale pe baza capacității sale de a provoca daune. Complexitatea legii a făcut ca perfecționarea tehnică a acesteia să dureze mai mult de o lună.
La 24 ianuarie, președinția belgiană a Consiliului de Miniștri al UE a prezentat versiunea finală a textului în cadrul unei reuniuni tehnice. Majoritatea statelor membre și-au exprimat rezervele la momentul respectiv, deoarece nu au avut suficient timp pentru a analiza textul în mod cuprinzător.
Aceste rezerve au fost în cele din urmă ridicate odată cu adoptarea actului privind inteligența artificială de către Comitetul Reprezentanților Permanenți din data de 2 februarie. Cu toate acestea, votul pozitiv din partea ambasadorilor UE nu a fost garantat, deoarece unii grei europeni s-au împotrivit unor părți ale acordului provizoriu până în ultimele zile.
Cine s-a opus reglementării inteligenței artificiale în Europa
Principalul oponent al acordului politic a fost Franța, care, împreună cu Germania și Italia, a solicitat un regim de reglementare mai ușor pentru modelele puternice de inteligență artificială, cum ar fi GPT-4 de la Open AI, care sprijină sistemele de inteligență artificială cu scop general precum ChatGPT și Bard.
Cele mai mari trei economii europene au cerut limitarea normelor din acest domeniu la coduri de conduită, deoarece nu au dorit să taie aripile unor start-up-uri europene promițătoare, precum Mistral AI și Aleph Alpha, care ar putea provoca companiile americane în acest domeniu.
Cu toate acestea, Parlamentul European a fost unitar în a solicita reguli stricte pentru aceste modele, considerând că este inacceptabil să se excludă din regulament cele mai puternice tipuri de inteligență artificială, lăsând toată povara reglementării pe seama actorilor mai mici din domeniu.
În cele din urmă, potrivit DW, s-a ajuns la un consens. Parisul dorește că punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială să asigure faptul că dezvoltarea modelelor de inteligență artificială competitive nu este împiedicată, să echilibreze transparența și protecția secretelor comerciale, să evite supraîncărcarea companiilor cu obligații de risc ridicat și să reevalueze pragul și criteriile utilizate pentru a desemna modelele de inteligență artificială cu riscuri sistemice.
Austria a prezentat, de asemenea, o declarație de protocol în care își exprimă îngrijorarea cu privire la protecția datelor și la dreptul consumatorilor în ceea ce privește excepțiile în materie de aplicare a legii și normele privind tehnologiile invazive, cum ar fi identificarea biometrică la distanță.
Țările UE au încă posibilitatea de a influența modul în care va fi pusă în aplicare legea privind IA, întrucât Comisia va trebui să emită aproximativ 20 de acte de legislație secundară.
Care sunt principalele preocupări legate de inteligența artificială
Inteligența artificială a devenit un element extrem de important în evoluția tehnologică, aducând cu sine numeroase inovații și provocări. De la asistenții virtuali până la sistemele complexe de învățare automată, IA are un impact semnificativ în diverse domenii. Cu toate acestea, odată cu avansul tehnologic, au apărut și preocupări legate de necesitatea reglementării acestei tehnologii în continuă dezvoltare.
Inteligența artificială reprezintă capacitatea mașinilor de a imita inteligența umană, inclusiv capacitatea de a învăța, de a rezolva probleme și de a lua decizii. Algoritmi avansați și modele de învățare automată stau la baza funcționării sistemelor de IA, permițându-le să analizeze datele și să își îmbunătățească performanța în timp.
Avantajele pe care ni le aduce inteligența artificială nu mai pot fi contestate de nimeni în ziua de astăzi. Spre exemplu, Sistemele de IA pot automatiza procese repetitive, crescând eficiența și reducând erorile umane. În medicină, IA poate ajuta la diagnosticarea rapidă a bolilor și la identificarea tratamentelor personalizate. Mai mult, sistemele de IA pot furniza analize complexe și recomandări pentru sprijinirea procesului decizional. De asemenea, inteligența artificială joacă un rol crucial în dezvoltarea tehnologiilor emergente precum vehiculele autonome și roboții.
Există însă și preocupări serioase cu privire la unele dezavantaje cu care vine la pachet inteligența artificială. Spre exemplu, odată cu creșterea capacităților de analiză a datelor, există riscuri asociate cu securitatea și confidențialitatea informațiilor. De asemenea, integrarea masivă a IA poate duce la pierderea unor locuri de muncă și la dezumanizarea anumitor aspecte ale societății. Mai mult, dependența excesivă de tehnologia IA poate duce la vulnerabilități în cazul unor defecțiuni sau atacuri cibernetice.
Astfel, în contextul rapid al dezvoltării tehnologice, reglementarea inteligenței artificiale a devenit imperativă pentru a proteja interesele publice și pentru a asigura utilizarea etică și responsabilă a acestei tehnologii.
Citește și: Inteligența artificială poate crea povești pentru adormit copiii
