Institutul Goethe din București lansează un concurs de eseuri pe tema fake news, dedicat elevilor de liceu și studenților din România și Republica Moldova, prin care își propune să contribuie la dezvoltarea educației media.
Și la creșterea rezistenței la fake news în rândul tinerilor consumatori de știri. Derulat sub motto-ul „Detectiv de FAKENEWS”, concursul debutează public pe data de 17 iunie 2024 și se încheie pe 17 noiembrie 2024, când vor fi anunțați câștigătorii, pe site-ul Institutului Goethe din București și pe platformele de social media ale instituției.
Tinerii care doresc să ia parte la competiție sunt invitați să trimită un eseu de aproximativ 1000-1500 de cuvinte, în limba română, la adresa Francesca.Szoeke@goethe.de, până pe 31 octombrie 2024, data limită de înscriere în concurs. Concret, tinerii sunt invitați să depisteze în mediul online o știre falsă, să o relateze, apoi să explice de ce consideră că materialul respectiv este fakenews și, în plus, sunt provocați să explice ce impact consideră că poate avea respectivul materialasupra cititorilor cu o slabă educație media.
În perioada 1-16 noiembrie, un juriu format din jurnaliști profesioniști din România și Republica Moldova va evalua eseurile înscrise în competiție. Juriul este alcătuit din: Paula Erizanu (Republica Moldova) – scriitoare și jurnalistă freelancer, Luiza Vasiliu (România) – jurnalistă freelancer, co-fondatoare și editor colaborator Scena9 și Matei Martin (România) – redactor-șef al săptămânalului Observator cultural.
Curs integral de limba germană la Institutul Goethe
Toți participanții la competiție vor primi diplome de participare și premii în cărți. Eseurile clasate pe locurile I, II și III vor fi publicate în revista Observator cultural. În plus, câștigătorul locului I va beneficia de un curs integral de limba germană la Institutul Goethe din București.
„Ne bucurăm să lansăm acest proiect, pentru că suntem convinși că educația media a devenit nu doar importantă, ci crucială. Avem nevoie de educație media pentru a ști cum să ne apărăm, pentru a ne proteja de manipulare și de limbajul urii. Prin toate evenimentele derulate de Institutul Goethe din București ne propunem nu doar să facem cunoscute proiecte culturale, contribuind la o mai bună educație culturală a publicului, ci avem în vedere și dezvoltarea resposabilității civice a celor care ne urmăresc”, spune Joachim Umlauf, directorul Institutul Goethe din București.
De-a lungul desfășurării concursului, participanții sunt invitați să intre pe platforma special creată de Goethe-Institut, în cooperare cu Kunsht (Ucraina) pentru a contribui la îmbunătățirea utilizării conștiente a știrilor și a mass-media de către toate generațiile. Este vorba despre Fakeless, o platformă disponibilă în limbile germană, engleză, bosniacă, greacă, croată, macedoneană, română, sârbă și turcă, ușor de utilizat și care permite folosirea conținutului său atât individual, cât și colectiv.
Rezultatele concursului de eseuri vor fi publicate pe site la Institutul Goethe
Toți cei care accesează Fakeless vor reuși să înțeleagă cum ne putem imuniza împotriva informațiilor false: vor regăsi aici 16 jocuri împărțite în patru blocuri. Fiecare bloc reprezintă o doză de vaccin împotriva informațiilor false și a tentativelor de ascundere a adevărului
Cum putem recunoaște informațiile false și dezinformarea?, Cum putem verifica dacă anumite informații sunt corecte?, Cum ar trebui să vorbim cu persoanele care cred în conspirații? – Fakeless îi ajută pe tineri să găsească răspunsuri la aceste întrebări, pentru a obține imunitate față de dezinformare.
Rezultatele concursului de eseuri vor fi publicate pe site-ul Institutului Goethe din București și pe platformele din sfera social-media ale instituției.
Ceea ce citim sau vedem este adevărat sau fals? De multe ori supraestimăm capacitatea noastră de a face distincția. Fie că e vorba de războiul din Ucraina, de pandemia de coronavirus sau de alte probleme, tot mai multe fake news circulă pe internet în ultimii ani, potrivit DW.
Fenomenul fake news
Psihologul cognitiv Stephan Lewandowsky de la Universitatea Bristol explică fenomenul: „Dacă aud ceva ce vreau să aud pentru că este în concordanță cu opiniile mele politice, da, atunci o să cred și mai mult”. Deci suntem mereu părtinitori. De exemplu, cei care sunt convinși că Germania primește prea mulți refugiați sunt mai înclinați să creadă știrile care relatează că autoritățile locale sunt suprasolicitate sau spun, în general, lucruri negative despre acest grup.
O altă „prejudecată cognitivă” importantă este că de multe ori pur și simplu avem încredere în intuiția noastră. Ni se pare inutil – și probabil este prea deranjant – să verificăm ceva din nou înainte de a-l interioriza, de a comenta și de a-l transmite. Astfel, mulți utilizatori citesc doar titlul articolelor, dar nu și textul propriu-zis.
Fake news se răspândesc repede
În afară de aceste prejudecăți, știrile false funcționează atât de bine, deoarece ne ghidăm mai mult după emoții decât ne dăm seama. Faptul că știrile false se răspândesc de șase ori mai repede decât informațiile adevărate se datorează tocmai acestei emoționalități, spune Lewandowsky. „Știrile false au tendința de a crea indignare în receptorul, destinatarul mesajului. Și știm că oamenii, indiferent dacă vă place sau nu, se implică cu indignare, provoacă informații… Asta face ca ei să devină mai virali. .”
Un studiu realizat de Universitatea din Würzburg anul trecut, în care 600 de participanți au fost rugați să evalueze adevărul diferitelor afirmații, a dezvăluit, de asemenea, că așa-numitele convingeri epistemice post-factuale ne fac mai susceptibili la știri false.
„Pentru a afla despre convingerile respondenților cu privire la cunoștințe și fapte, i-am întrebat: „Ai încredere în intuiția ta când primești informații? Câtă valoare acordați dovezilor? Crezi că există fapte independente?”, a declarat pentru DW psihologul Jan Philipp Rudloff.
Citiți și: Ceea ce citim sau vedem este adevărat sau fals? Fenomenul fake news
