Înșelăciune și spălarea banilor. Poliția Română destructurează o grupare infracțională. Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Craiova, împreună cu procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova, au efectuat 26 de percheziții domiciliare.
Județele vizate sunt Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea, Dâmbovița, Mureș, Sibiu, Cluj, Ilfov și în municipiul București.
Acțiunea are loc în cadrul unui dosar penal ce vizează săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciune și spălarea banilor.
Înșelăciune și spălarea banilor. Mecanismul fraudulos al grupării
Din probatoriul administrat, anchetatorii au stabilit că, în primăvara anului 2022, o persoană ar fi inițiat, în județul Gorj, un grup infracțional organizat.
Ei aveau ca scop crearea unor circuite economice fictive de reciclare a deșeurilor de ambalaje, prin care să fie obținute sume importante de bani de la OIREP (organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului).
Extinderea rețelei infracționale
Inițial, gruparea s-ar fi bazat pe relații de familie, liderul utilizând o societate comercială pentru a încheia contracte cu OIREP-urile și pentru a distribui produsul infracțional între membrii grupării.
Ulterior, pentru a crea o aparență de legalitate, membrii grupării ar fi atras administratori de societăți comerciale specializate în colectarea deșeurilor, care, în schimbul unor sume de bani provenite din infracțiuni, ar fi falsificat documente pentru a atesta, în mod nereal, livrări de deșeuri către firma liderului.
Pentru a demonstra trasabilitatea deșeurilor, administratorii acestor societăți ar fi falsificat documente privind achiziția de deșeuri de la persoane fizice sau de la alți colectori.
Înșelăciune și spălarea banilor. Rolul firmelor de transport în schemă
Pentru a completa circuitul economic fictiv, în rețea ar fi fost implicați și reprezentanți ai unor firme de transport, care:
- Ar fi întocmit documente de transport pentru curse neefectuate;
- Ar fi înregistrat prestări de servicii nereale;
- Ar fi încasat contravaloarea facturilor emise pentru aceste servicii fictive.
Astfel, gruparea ar fi indus în eroare mai multe organizații OIREP, convingându-le că ar fi efectuat livrări de deșeuri pentru reciclare, și ar fi încasat sume de bani pentru aceeași „marfă”, de la mai mulți clienți.
Cum erau „spălați” banii
După ce OIREP-urile sau alți clienți reali transferau bani în conturile firmei controlate de lider, fondurile erau:
- Retrase în numerar de la ATM-uri;
- Transferate în conturile firmelor deținute de membrii grupării infracționale.
30 de persoane, conduse la audieri
În cadrul acțiunii, aproximativ 30 de persoane (atât suspecți, cât și martori) au fost conduse la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Craiova pentru audieri.
Sprijin amplu din partea forțelor de ordine
Activitățile s-au desfășurat cu sprijinul:
- Polițiștilor de la Brigăzile de Combatere a Criminalității Organizate din Cluj și Târgu-Mureș;
- Serviciilor de Combatere a Criminalității Organizate (DIICOT) din Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea, Sibiu și Dâmbovița;
- Jandarmilor de la Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei și grupările mobile din Craiova, Cluj-Napoca și Târgu Mureș;
- Inspectoratelor de Jandarmi Județene din Sibiu și Olt.
Înșelăciune și spălarea banilor. Prezumția de nevinovăție
Pe tot parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
