Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi relativ staţionar în prima parte a intervalului la valori de 9.300 – 9.200 metri cubi pe secundă (mc/s), apoi în scădere uşoară până la valoarea de 9.000 mc/s, situându-se peste mediile multianuale ale lunilor mai (7.250 mc/s) şi iunie (6.400 mc/s).
Potrivit prognozei emisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până la data de 3 iunie 2023, în aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere, exceptând prima parte a intervalului când vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Calafat şi partea a doua a intervalului când vor fi în scădere pe sectorul Gruia – Călăraşi, şi relativ staţionare pe sectorul Cernavodă – Galaţi, potrivit Agerpres.
Cum va fi Dunărea în cea de-a doua jumătate a intervalului
În prima parte a intervalului de prognoză sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi pâraie, formarea de viituri rapide cu efecte de inundaţii locale şi creşteri importante de niveluri şi debite, pe unele râuri mici din zonele de deal şi munte, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, sub formă de aversă, mai însemnate cantitativ, susţin hidrologii.
Pe câte țări se întinde bazinul hidrografic al Dunării
De secole, Dunărea este o importantă cale navigabilă. Cunoscut în antichitate drept graniță de nord a Imperiului Roman, râul străbate zece țări.
Acestea sunt Germania (7,5 %), Austria (10,3 %), Slovacia (5,8 %), Ungaria (11,7 %), Croația (4,5 %), Serbia (9,4 %), Bulgaria (5,2 %), România (28,9 %), Republica Moldova (1,7 %) și Ucraina (3,8 %). Bazinul său hidrografic se întinde pe alte nouă țări.
Respectiv: Italia (0,15 %), Polonia (0,09 %), Elveția (0,32 %), Cehia (2,6 %), Slovenia (2,2 %), Bosnia și Herțegovina (4,8 %), Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania (0,03 %) și Kosovo.
