Închiderea minelor de cărbune a adus și în Statele Unite, ca peste tot în lume, explozia facturilor pe care americanii trebuie să le plătească pentru încălzire și energie. În acest moment are loc însă o contraofensivă puternică împotriva agendei verzi și a obiectivelor de mediu, care își propune ca cei care au forțat reducerea producției de cărbune să plătească pentru asta.
Închiderea minelor de cărbune, proces cu implicații uriașe
Închiderea minelor de cărbuni în Statele Unite i-a făcut pe decidenții din 11 state republicane să dea în judecată giganții BlackRock, Vanguard și State Street.
Cele mai mari companii de administrare a activelor din lume au încălcat legea antitrust prin activismul climatic care a redus producția de cărbune și a majorat prețurile energiei, se arată în plângerea depusă la tribunalul federal din Tyler, Texas, săptămâna trecută.
Este o uriașă lovitură de imagine dată criteriilor de guvernanță ESG – environmental, social, governance care, dacă se va solda cu victoria în instanță a reclamanților, se va transforma inclusiv într-o importantă pierdere materială pentru administratorii de active vizați de trimiterea în judecată.
Companiile BlackRock, Vanguard și State Street au fost acuzate că și-au exploatat puterea de piață și că s-au implicat în grupuri de susținere a schimbărilor climatice pentru a face presiuni asupra companiilor de cărbune să reducă producția și să scadă emisiile de carbon de la cărbune cu peste 50% până în 2030, ceea ce duce la creșterea facturilor la utilități ale consumatorilor, potrivit Reuters.
”Piețele competitive – nu dictatele administratorilor de active – ar trebui să determine prețul pe care americanii îl plătesc pentru electricitate”, se arată în plângerea depusă de statele Texas, Alabama, Arkansas, Indiana, Iowa, Kansas, Missouri, Montana, Nebraska, West Virginia și Wyoming.
BlackRock, Vanguard și State Street au împreună mai mult de 26 de trilioane de dolari în active gestionate, arată sursa citată.
Închiderea minelor de cărbune, susținută de industria financiară
Procurorul general din Texas, Ken Paxton, al cărui birou a intentat procesul, i-a acuzat pe inculpați că promovează o ”armare ilegală a industriei financiare în serviciul unei agende de mediu distructive și politizate”.
Republicanii explorează de multă vreme utilizarea legilor antitrust din SUA pentru a submina coeziunea dintre managerii de investiții în promovarea obiectivele legate de climă.
Reclamația lovește în apartenența giganților din domeniul administrări de active la Net Zero Asset Managers Initiative și își propune să îi împiedice în a mai face presiuni asupra industriei de producere a cărbunelui.
De asemenea, solicită amenzi civile pentru încălcarea legilor federale antitrust și de protecție a consumatorilor.
Trebuie precizat că Statele Unite dețin cele mai mari rezerve de cărbune din lume, ce reprezintă aproape un sfert (23,3%) din rezervele la nivel mondial.
România: PNRR și haosul din sistemul energetic național
România deține rezerve importante de cărbune, prin exploatarea căruia reușea, cu ajutorul termocentralelor, să aibă un sistem energetic național stabil, alături de celelalte surse de energie.
Conform unui raport din 2021 al gigantului britanic de petrol și gaze British Petroleum, țara noastră a produs 15 milioane de tone de cărbune în 2020, fiind al 22-lea cel mai mare producător de cărbune din lume.
În Uniunea Europeană, potrivit statisticilor oficiale, rezerve mai mari de cărbune decât România au Germania, Polonia, Serbia, Cehia, Ungaria, Grecia, Bulgaria și Spania.
Politicile Comisiei Europene privind decarbonatarea sistemului energetic prin Programul Național de Redresare și Reziliență – PNRR au condus însă la închiderea minelor de cărbuni din România și la reducerea puternică a producției.
Astfel, dacă în primele opt luni din 2021, înainte de intrarea în vigoare a a PNRR, România producea cărbune însemnând 2118,2 mii tone echivalent petrol, producția în perioada similară din 2024 era la jumătate, adică 1264,5 mii tone echivalent petrol, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Iar consecințele asupra sistemului energetic național au fost pe măsură, energia verde produsă de eoliene și fotovoltaice nefiind în măsură să poată suplini golul lăsat de reducerea masivă a producției de cărbune.
Atât ân vara lui 2024, cât și mai recent, o dată cu venirea sezonului rece, au existat numeroase semnale de alarmă cu privire la faptul că sistemul energetic național a fost la un pas de blackout, adică să între în colaps, în condițiile în care nu poate acoperi consumul intern.
Cine plătește?
Un avertisment foarte serios a fost emis chiar de actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care a declarat în august 2024 că ”producția de energie pe cărbune nu poate fi înlocuită cu panouri fotovoltaice sau centrale eoliene”, prin urmare este imperios necesar să fie crescută producția de energie obținută prin arderea gazelor naturale.
Situația este extrem de gravă, având în vedere că sistemul energetic național nu mai reușește să acopere consumul intern de energie fără importuri. ”România a ajuns în situația îngrijorătoare în care este dependentă de importurile de energie, iar prețurile sunt duble față de vestul Europei, deoarece în ultimii ani s-au închis mai multe capacități de producție fără să fie construit nimic în loc.”, a avertizat recent George Vișan, director Piețe de Energie în cadrul Transelectrica.
Dacâ în Statele Unite 11 state federale s-au coalizat în a-i da în judecată pe cei care au făcut presiuni pentru reducerea producției de cărbune, în România deocamdată nu plătește nimeni pentru haosul din sistemul energetic național și explozia facturilor la încălzire și energie electrică adusă de închiderea minelor de cărbune.
