Credincioşii ortodocşi se află începând de luni, 11 martie, în ultima săptămână înainte de Postul Mare, numită în Biserică Săptămâna brânzei sau Săptămâna Albă. De azi și până duminică, 17 martie, se consumă doar ouă, lapte, brânză și pește.
În această săptămână, în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. De asemenea, aceasta este perioada care face trecerea spre cel mai aspru şi cel mai lung post din an, cel al Paştelui, considerat a fi un urcuș spre Înviere.
Astfel, pentru a urma calea către Înviere, preoţii ne recomandă să renunţăm, treptat, la alimentele care ne fac plăcere și să le înlocuim cu alimentele de origine vegetală. Săptămâna Albă amintește de viețuirea primilor oameni în Rai, când ei nu consumau carne, potrivit crestinortodox.ro
De asemenea, Săptămâna Albă este ultima săptămână în care creştinii ortodocşi mai pot participa la petreceri.
Acum „numai nebunii pornesc a se însura”
Săptămâna Albă reprezintă o intrare treptată în Postul Mare, după perioada de petreceri din lunile de iarnă. De asemenea, această săptămână mai este cunoscută în popor ca fiind cea a nebunilor, pentru că acum „numai nebunii pornesc a se însura, numai proștii și urâții satelor abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toți cei cuminți, câți au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor, s-au însurat deja cu mult mai înainte”.
Credințe populare și obiceiuri, pe zile
Lunea albă: este cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză.
Marțea albă: se spune că este bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.
Miercurea albă: dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu.
Joia albă (Joia nepomenită sau Joia necurată): Femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure; Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte; Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.
Vinerea albă: Este prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic; se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului; în unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.
Sâmbăta albă: se fac plăcinte și se dau de pomană; Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești; Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă; Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume.
Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.
Săptămâna „nebunilor” se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.
Duminică, există rânduiala de a se cere iertare. Este cunoscută sub denumirea de “Duminica iertării”.
Potrivit calendarului creştin-ortodox, din Duminica în care se lasă sec de carne nu se mai fac nunţi. De altfel, nunţi nu se fac tot postul şi nici în Săpătămâna luminată, adică din 6 mai până în 12 mai.
În zilele de miercuri şi vineri din Săptămâna Albă nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie.
Postul Paştelui durează şapte săptămâni, iar în acest an se încheie duminică, pe data de 5 mai.
Citiți și:
Pâinea noastră cea de toate zilele: Povestea femeilor de la o brutărie din România
