EUROPAfest 31 își deschide porțile pe 5 iulie cu Opening Gala Concert – Jazz at the Palace, pe scena Sălii Auditorium a Palatului Regal, actualmente Muzeul Național de Artă al României (MNAR).
De la ora 20:00 vor urca pe scenă artiști cunoscuți ai scenelor de jazz din Italia, Marea Britanie, Israel și România. Evenimentul are loc în prezența Alteței Sale Regale Principesa Sofia.
Capul de afiș al festivalului este unul dintre cei mai premiați artiști de jazz, pianistul și compozitorul Luca Aletta din Italia. El a creat noul imn al festivalului și publicul va avea ocazia să asculte în premieră piesa integrală chiar în interpretarea compozitorului. De asemenea, 2024 fiind anul centenar Puccini, artistul a pregătit o reinterpretare jazzy a binecunoscutei arii de operă Nessun Dorma. Așadar va fi o seară cât un festival, fiind o avanpremieră la ce au pregătit organizatorii în cadrul ediției cu numărul 31.
EUROPAfest este singurul festival din Europa care reunește jazz, blues, pop și muzică clasică. Sub sloganul „It’s all about live quality music!”, jmEvents, organizatorul festivalului a decis ca 2024 să fie dedicat cu precădere jazz-ului, care înseamnă libertate, spontaneitate, energie. Între 5 și 14 iulie, Bucureștiul va răsuna în acordurile muzicienilor din 20 de țări prin concerte, jam sessions, concursuri, workshop-uri.
Când are loc Gala EUROPAfest
Sala Auditorium, în special, va găzdui între 6 și 12 iulie, concerte spumoase cu câte două trupe de jazz în fiecare seară, care vor prezenta publicului din România ultimele tendințe din jazz-ul mondial. Bucureștiul va fi animat de concerte precum Summertime Jazz, Italian Jazz Night, It’s Jazz Time, Jazz a Perfect Day sau Best of Jazz. Sofisticat sau relaxat, oricine își poate regăsi stilul preferat în varietatea de evenimente oferite. Pe 13 iulie, tot acolo se va ține Gala EUROPAfest, eveniment care celebrează într-o atmosferă plină de emoție și entuziasm cele mai bune trupe ale ediției 2024, iar publicul va avea ocazia să afle cine sunt câștigătorii acestui an. Pe 14 iulie este programat un concert acustic de muzică clasică, un eveniment cu circuit închis, dedicat prietenilor festivalului.
În legătură cu suita de evenimente ce compun elegantul festival, Luigi Gageos, directorul EUROPAfest, a declarat: „Suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru festivalul de anul acesta. Doar două zile ne despart de Gala de deschidere. Unii s-au întrebat de ce avem două gale, dar noi începem în forță, cu un concert amplu, cu artiști diverși, reprezentativi pentru diferite piețe muzicale ale întregii lumi, cu invitați de marcă – capete regale, ambasadori”.
EUROPAfest: O desfășurare de forțe incredibilă
Tot Luigi Gageos spune că „e o desfășurare de forțe incredibilă și aprecierea publicului ne motivează de fiecare dată. În plus, anul acesta avem un nou imn și avem onoarea de a-l avea în România chiar pe compozitorul acestuia, care va interpreta piesa integrală în cadrul concertului. Adăugăm Puccini 100 și iată cum v-am dezvăluit din surprizele primei zile de festival. Invit publicul bucureștean și nu numai să se bucure de ritmuri de jazz si clasic la unul dintre cele mai apreciate festivaluri europene. Haideți pe 5 iulie să spunem împreună START EUROPAfest!”.
De două decenii, EUROPAfest se desfășoară sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei și al Alteței Sale Regale Principele Radu, iar din 2015 are titulatura Europe’s Finest Festivals. EUROPAfest 31 este proiect cultural co-finanțat de Ministerul Culturii.
Ce nu știați despre lumea jazz-ului românesc
Un fenomen muzical în toate colțurile lumii, muzica jazz a ajuns și în România în anii ’20. The Hot Chaps, sub comanda saxofonistului Emil Berindei, proaspăt întors de la studiile universitare urmate în Londra, aveau să devină pionierii jazzului românesc. Teddy Cosma a marcat perioada interbelică, din postura de dirijor al Orchestrei Radio, iar anii ’40 înseamnă crearea Conservatorului de Jazz (1941 – 1948). După Al Doilea Război Mondial s-au făcut remarcați muzicieni precum Johnny Răducanu, Ion Baciu Jr. sau Liviu Butoi pentru ca anii ’70 și ’80 să fie colorați de vocea Aurei Urziceanu, dar în același timp și de experiementele sonice create în jurului soundului jazz de compozitorul Richard Oschanitzky, ale cărui creații au devenit celebre în parte și datorită prezenței pe coloana sonoră a filmelor regizate de Sergiu Nicolaescu.
În ton cu istoria tulbure a nației, jazz-ul a revenit în forță în anii ’90. Deja cu eticheta „internațional”, festivalurile de jazz au devenit o constantă în peisajul cultural românesc.
Dacă nu știați, unul dintre cei mai influenți artiști jazz ai României, Richard Oschanitzky (n. 1939, d. 1979) a fost studentul lui Mihail Jora la Consevatorul din București. A urmat o carieră prodigioasă, punctată de compoziții originale pentru soundtrackuri de filme, orchestrații și aranjamente muzicale pentru Electrecord, dar și sute de apariții live. Capodopera sa, Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și bigband, înregistrată în 1971, este printre puținele reușite de symphonic jazz fusion din lume.
De la EUROPAfest, la de unde a pornit jazz-ul în lume
La începutul secolului XX, New Orleans, Louisiana, devenise un important nod comercial. Atrăgând o varietate mare de naționalități și etnii, orașul american a absorbit cu poftă tot atâtea influențe muzicale: de la muzică populară spaniolă, muzică de fanfară din Franța și muzică ce anima saloanele de bal din Europa la ragtime și blues, asigurând condițiile optime pentru crearea soundului jazz.
Experimentat prima dată de către cântăreții de culoare, jazzul a început ca o sumă de improvizații instrumentale în jurul unei linii melodice, o melodie în general foarte cunoscută. Cu ajutorul lui Louis Armstrong, muzica jazz a ajuns rapid în Chicago și New York. Duke Ellington a deschis apetitul pentru swing în perioada interbelică pentru ca mai apoi soundul original, deși păstrând în continuare caracteristici de improvizație, să înglobeze și alte influențe muzicale, transformându-se în Latin Jazz și Cool Jazz în anii ’50. Anii ’70 și ’80 au dus muzica jazz către zone experimentale, deschizând totodată drumul pentru fuziuni neașteptate: Jazz Rock, Free Jazz sau Acid Jazz. Inevitabil, muzica electronică a găsit modalități prin care să aducă influențe jazz în diferite genuri și subgenuri: de la downtempo și electro-jazz la Nu Jazz.
Aura Urziceanu – VOCEA din jazz-ul românesc
Și dacă tot a venit vorba despre Duke Ellington, aflați că există o „legătură” cu Aura Urziceanu! În 1959, Aura Urziceanu a debutat cu piesa „Vreau să cânt și eu la televizor’, care s-a dovedit premonitorie, tânăra brunetă, cu păr lung, trăsături delicate și ochi de căprioară încântând publicul nu doar cu frumusețea sa, ci și cu vocea deosebită. În timp, ea a devenit o cântăreață autentică de jazz de clasă internațională, talentul ei fiind remarcat chiar de către faimosul Duke Ellington, însă începuturile au avut loc în 1966, când Aura Urziceanu s-a făcut remarcată în jazz cântând o adaptare a Rapsodiei Române, de George Enescu.
Ulterior, artista a reușit să fugă din țară, iar în 1972 și-a făcut debutul la Carnegie Hall, unde a cântat cu formația pianistului duke Ellington. De altfel, Aura Urziceanu este singura româncă ce a cântat alături de Ella Fitzgerald, Quincy J9ones și mulți alții.Între timp, artista s-a căsătorit cu percuționistul canadian Ron Rully, care a decedat în anul 2015, cei doi având un fiu, pe Elia Christopher Rully (48), tot muzician.
Apreciata cântăreață de muzică ușoară, pop și jazz Aura Urziceanu s-a născut la 14 decembrie 1946, în București, într-o familie de muzicieni. A început să studieze vioara cu tatăl ei, Nelu Urziceanu, fost violonist în Orchestra Radio și profesor de vioară, iar la vârsta de opt ani deja își dorea să cânte ca solist vocal. La 14 ani, s-a lansat la radio, iar câteva luni mai târziu a cântat la Televiziunea Română melodia ”Soarele e îndrăgostit de Mamaia”, piesă cu care a fost prezentă în 1963 la Festivalul de la Mamaia. A absolvit clasa de canto de muzică ușoară, condusă de profesoara Florica Orăscu, la Școala Populară de Artă din București.
În 1965, la 19 ani, Aura Urziceanu a avut prima apariție pe o scenă mare, la Sala Palatului din București.
Citiți și: Horia Moculescu despre de unde pleacă răul în muzică
