Recep Tayyip Erdogan – președintele Turciei aflat la putere de două decenii – este iar la putere! Pentru al treilea mandat, în urma celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică în Turcia.
Președintele Turciei a susținut duminică un discurs de mulțumire în fața oamenilor adunați în centrul Istanbulului. A susținut acest discurs urcat pe un autobuz, pe o melodie de dragoste care a răsunat în piață, și pe care a cântat-o și el.
Portretul președintelui Turciei a fost realizat în diverse tușe, cu lumini și umbre, de-a lungul timpului, de presa occidentală. Susţinătorii şi chiar şi criticii îl creditează pe Erdogan şi echipa sa pentru primele realizări: îmbunătăţirea vieţii celor săraci prin furnizarea de electricitate şi apă, creşterea venitului pe cap de locuitor, împărţirea resurselor, asistenţă medicală, construirea de noi şcoli, clinici, drumuri, poduri şi aeroporturi.
A făcut închisoare în 1999 pentru o poezie
Erdogan a crescut într-un cartier sărac din Istanbul și a urmat o școală profesională islamică, intrând în politică ca lider local al partidei de tineret și devenind primar în Istanbul în 1994.
După ce a urcat pe scena națională ca șef al Partidului AK, a devenit prim-ministru în 2003.
Guvernul său a îmblânzit armata Turciei, care a răsturnat patru guverne din 1960, iar în 2005 a început discuțiile pentru a-și asigura o ambiție de decenii de a adera la Uniunea Europeană – un proces care s-a oprit ulterior.
Părea o poveste de succes
Când Erdogan a venit la putere în 2003, Turcia se afla pe calea unei reveniri economice şi părea o poveste de succes incredibilă şi invidiată de vecinii săi.
Dar, pentru critici, el a creat totodată o nouă clasă de oligarhi corupţi, “Tigrii din Anatolia” – antreprenori şi magnaţi din domeniul construcţiilor cu interese personale, care au înlocuit conglomeratele tradiţionale din tabăra secularistă, potrivit Reuters.
După tentativa de lovitură de stat din 2016, autoritățile au aruncat după gratii peste 77.000 de persoane în așteptarea procesului. Grupurile pentru drepturile omului spun că Turcia a devenit pentru o vreme cel mai mare temnicer de jurnalişti din lume. Guvernul lui Erdogan a spus că epurarea a fost justificată de amenințări din partea susținătorilor puciului, precum și a Statului Islamic și a PKK.
Asli Aydintasbas, de la Brookings Institution, atragea atenţia că votul de duminică nu se referea doar la democraţie, ci şi la posibilitatea ca Turcia să revină la o guvernare bazată pe reguli pentru toţi cetăţenii. “Există sentimentul că totul depinde de capriciile unei singure persoane – că toate deciziile sunt luate de preşedintele Erdogan, de la lucruri mărunte până la chestiuni de stat. Iar oamenii, chiar şi cei care îl iubesc, au ajuns să vadă acest lucru ca pe un pericol pentru guvernare”, a spus Aydintasbas.
Revine Turcia la perioada de glorie din timpul Imperiului Otoman?
Aproape jumătate dintre turci cred într-o teorie a conspirației, potrivit căreia în luna iulie a acestui an, la mai puțin de două luni de la alegerile prezidențiale de duminică, Tratatul de la Lausanne va expira și va permite Turciei să revină la perioada de glorie din timpul Imperiului Otoman, relatează The Conversation.