Un studiu recent publicat în Science Advances adâncește înțelegerea riscurilor ascunse ale microplasticelor asupra sănătății creierului și a sistemului vascular, demonstrând cum aceste particule pot obstrucționa vasele cerebrale și pot afecta funcțiile neurocomportamentale.
Impactul microplasticelor asupra sănătății creierului și vasculare
Cercetătorii au folosit tehnici avansate de imagistică pentru a urmări mișcarea microplasticelor în sângele șoarecilor și au descoperit mecanisme noi prin care microplasticile pot interfera cu funcționarea normală a creierului, fără a traversa bariera hematoencefalică, notează presa de specialitate.
Microplasticile sunt particule de plastic extrem de mici care provin din degradarea plasticului și sunt deja recunoscute ca poluanți periculoși pentru mediu. Aceste particule pot pătrunde în corpul uman prin ingerare, inhalare sau prin intermediul unor dispozitive medicale și pot interacționa cu diverse sisteme fiziologice, inclusiv sistemele cardiovascular și imunitar. Deși cercetările anterioare au arătat legătura dintre plasticul la scară nanometrică și tulburările neurologice, precum și cu inflamațiile, efectele microplasticelor de dimensiuni mai mari (micronice) asupra sănătății umane rămân relativ neclare.
Studiile anterioare au sugerat că microplasticile pot induce răspunsuri imune, pot afecta funcțiile celulare și pot modifica circulația sanguină, ceea ce ar putea duce la disfuncții organice. Totuși, mecanismele prin care microplasticile provoacă disfuncții vasculare și neurologice nu au fost suficient de explorate până acum.
În cadrul studiului, cercetătorii au investigat modul în care microplasticile afectează fluxul sanguin și comportamentul neurocognitiv al șoarecilor, utilizând un model de șoareci masculi de 8 săptămâni.
Acestea au fost expuse la microplasticuri de polistiren etichetate fluorescent, de trei dimensiuni diferite — 5 µm, 2 µm și 80 nm — care imită nivelurile de expunere umană. Cercetătorii au utilizat tehnici de imagistică avansate, precum imagistica prin contrast laser speckle și microscopie cu două fotoni, pentru a observa mișcarea microplasticilor în vasele cerebrale și interacțiunile acestora cu pereții vaselor de sânge.
În paralel, cercetătorii au colectat mostre de sânge pentru a analiza celulele imunitare implicate în captarea și obstrucționarea microplasticelor. Analiza citometrică de flux a identificat celulele imunitare responsabile de fagocitoza microplasticelor, în special neutrofilele și macrofagele, și a demonstrat cum acest proces modifică morfologia celulelor imunitare, contribuind la blocajele vasculare.
Studiul a evidențiat faptul că microplasticile pot obstrucționa fluxul sanguin cerebral prin captarea celulelor imunitare care le înghit, aceste celule devenind mecanic blocate în capilarele cerebrale. Aceste blocaje nu sunt cauzate de coagularea sângelui, așa cum se întâmplă cu cheagurile tradiționale, ci de captarea fizică a celulelor imunitare, ceea ce reduce fluxul de sânge în creier. Efectele sunt cel mai pronunțate în capilarele mici, iar blocajele pot apărea la doar 30 de minute după expunerea la microplastice.
Comportamentul șoarecilor expuși la microplastice a fost, de asemenea, afectat. Testele comportamentale au arătat o scădere a mobilității, a memoriei și a coordonării motorii. Șoarecii au prezentat o viteză redusă de mișcare, o memorie spațială mai scăzută și abilități motorii diminuate. Deși aceste deficiențe comportamentale au fost în mare parte reversibile în decurs de patru săptămâni, unele obstrucții vasculare au persistat și după recuperarea comportamentală.
Rezultatele au arătat că dimensiunea microplasticelor influențează semnificativ efectele asupra sănătății. Microplasticile de dimensiuni mai mari (5 µm) au cauzat obstrucții vasculare mai prelungite, în timp ce particulele mai mici (2 µm și 80 nm) au fost eliminate mai rapid din sistem. Fagocitoza microplasticelor a modificat și proprietățile adezive ale celulelor imunitare, ceea ce a contribuit la persistarea obstrucțiilor vasculare.
CITEȘTE ȘI – Microplastice găsite în testiculele umane. Studiul care arată descoperiri șocante