Un eveniment din lumea culturală bucureșteană e programat pe 11 octombrie la Sala Radio. Imnul UE a fost ales pentru a marca celebrarea începutului de sezon al concertelor. Este vorba despre o operă inegalabilă, cunoscută, dar totodată cu elemente discrete de necunoscut.
Anual, Sala Radio din Capitală inaugurează prolifica perioadă a concertelor, așa cum se va întâmpla vineri, 11 octombrie. Anul acesta conceptul de inaugurare a programelor de concerte la celebra Sală este axat pe celebra Simfonia a IX-a, creaţia genialului Beethoven și totodată imnul UE.
Din 1972, finalul Simfoniei a IX-a a lui Beethoven a fost imnul oficial al Comunității Europene și al succesoarei acesteia: Uniunea Europeană.
Concertul de inaugurare a sezonului la Sala Radio, concert ce include Simfonia a IX-a, este complex. Va fi dirijat de Sascha Goetzel , care „va ține” sub bagheta sa Orchestra Națională Radio Și Corul Academic Radio.
Totuși, cum a ajuns tocmai această operă a lui Beethoven să fie imnul UE?
Imnul UE, esența muzicii utopice!
Selecția în ceea ce privește imnul UE datează de multă vreme. La finele anilor 1960, Consiliul Europei a început pentru prima dată să caute un simbol muzical pentru coeziunea în creștere a țărilor europene. „Știm că, chiar înainte de formarea Comunității Europene, a existat o mișcare paneuropeană care cânta din nou și din nou muzica lui Beethoven”, spune Malte Boecker, directorul Casei Beethoven din Bonn.
Piesa lui Beethoven a fost așadar în fruntea listei scurte. Dar au existat alte alternative care au fost serios luate în considerare, adaugă Boecker. S-a convenit rapid că melodia selectată nu poate fi o compoziție contemporană. Ideea unei competiții a fost rapid eliminată, iar căutarea s-a îndreptat către „vechii maeștri”.
Printre candidați s-au numărat Georg Friedrich Händel, care s-a născut în orașul german Halle și a locuit la Londra, și compozitorul francez Marc-Antoine Charpentier. Un fragment din sublimul său „Te Deum” servește acum drept imn al Eurovision Song Contest. În 1972, a fost ales Beethoven. „Este considerat o personalitate europeană. Iar munca sa este asociată cu ceva care se află deasupra unei perspective pur naționale”, notează Malte Boecker.
Simfonia a IX-a este, spunea Boecker, „esența muzicii utopice”. Este muzica cu o viziune unificatoare. În 1985, versiunea instrumentală a fost adoptată de șefii de stat și de guvern ai Comunității Europene ca imn oficial al CE. „Oda bucuriei” nu înlocuiește imnurile naționale ale țărilor UE, dar exprimă valorile — libertate, pace și solidaritate — împărtășite de membrii uniunii și reflectă motto-ul: „Uniți în diversitate”.
De ce au fost omise versurile din imnul UE
Versurile lui Schiller, în germană, au fost omise. Raționamentul este că mesajul său de comunitate – cu cuvinte precum „Fiți îmbrățișați, milioane de oameni!” — apare și prin muzica în sine. „Poate că vor exista versuri la un moment dat”, spune un document al Consiliului Europei. Poate în esperanto. Asta nu s-a întâmplat încă.
Sarcina de „a aranja” muzica lui Beethoven pentru evenimentele de stat a fost preluată de dirijorul vedetă Herbert von Karajan (1908-1989). Dirijorul-șef al Orchestrei Filarmonicii din Berlin a fost una dintre figurile centrale ale vieții muzicale mondiale și a fost supranumit „directorul muzical al Europei”. A ales barele de la 140 la 187 și le-a aranjat pentru instrumente de suflat. Motivele? A patra parte maiestuoasă a Simfoniei a IX-a durează aproximativ 25 de minute, o creație simfonică cu un cor la sfârșit, mult prea lungă pentru ocaziile oficiale.
La un moment dat, numele lui von Karajan a dispărut de pe site-ul oficial al UE. Poate că Uniunea Europeană a vrut să se distanțeze de von Karajan, al cărui trecut nazist ieșea din ce în ce mai mult în atenție. În orice caz, au fost comandate alte „aranjamente” – inclusiv de la compozitorul francez Christian Guyard, potrivit DW.
Nu e pentru cine se pregătește…
„Noutatea extraordinară a capodoperei beethoveniene în istoria muzicii a fost introducerea vocii umane într-o simfonie. Dar poate cel mai emoţionant este faptul că la premiera absolută de la Viena (de pe 7 mai 1824), Beethoven a fost întors cu faţa la public pentru a <vedea> aplauzele pe care nu le mai auzea deloc din cauza surzeniei sale totale”, potrivit Radio România Cultural.
Un lucru cunoscut, dar poate necunoscut unora: această Simfonie a lui Beethoven reprezintă prima partitură muzicală inclusă în patrimoniul mondial UNESCO. Wagner, un alt titan al muzicii, considera lucrarea ca un punct culminant al întregii muzici instrumentale. Printre lucrurile mai puțin știute (sau mai puțin citate) despre această creație se numără și faptul că Beethoven a avut un alt plan la început: dorea să dedice Simfonia ţarului Rusiei, Alexandru I…
În final, a dedicat-o regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm al III-lea, iar unele voci susțin că i s-a sugerat compozitorului acest lucru.
Un muzician vienez, dar nu numai atât
Revenind la dirijorul Sascha Goetzel, aflați că și el are o poveste, nu numai Simfonia. Este un muzician vienez, dar nu numai atât: e director muzical pentru Orchestre National des Pays de la Loire şi are colaborări constante și cu alte instituții muzicale, cum ar fi Orchestra Naţională de Tineret a Canadei, Borusan Istanbul Philharmonic Orchestra şi Filarmonica din Sofia. De-a lungul timpului a dirijat de la pupitrul Orchestrei Simfonice din Munchen, Orchestrei Filarmonicii din Londra, ori de la pupitrul Filarmonicii din Dresda. De asemenea, a mai condus Orchestra Filarmonicii din Israel, Orchestra Filarmonicii Radio din Olanda, Orchestre National de France și Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo.
În evenimentul din 11 octombrie de la Sala Radio vor evolua și patru artişti lirici, celebri la nivel internaţional (pe principul uneori ajungi să fii mult mai bine cunoscut în afară, decât în propria țară): Luiza Fatyol – soprană, Ramona Zaharia – mezzosoprană, Remus Alăzăroae – tenor şi Adrian Sampetrean – bas.
Concertul va fi transmis live (și online) pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical.
Citiți și: Horia Moculescu despre de unde pleacă răul în muzică