Pe 4 martie 1977, România a fost zguduită timp de 56 de secunde de un seism devastator. Specialiștii spun că energia distructivă a cutremurului a fost egală cu aceea a zece bombe atomice, de tipul celei de la Hiroshima. Imagini rare – Cutremur 1977.
Singura înregistrare audio din seara cutremurului din 1977 a fost surprinsă de magnetofonul din sala de concerte a Radioteleviziunii.
Bilanțul la nivelul țării a ajuns la 1.570 de morti și 11.275 de răniti. 32.900 locuinţe s-au prăbuşit, 35.000 de familii au fost sinistrate. Pagubele României s-au ridicat la echivalentul a 2 miliarde de dolari. Cei care au supraviețuit nu vor uita niciodată cele 56 de secunde care le-au schimbat destinul.
În imagini rare din arhiva TVR au rămas peste timp mărturiile salvatorilor.
Cutremur 1977: Mărturiile salvatorilor
Spre exemplu, potrivit imaginilor: „Salvator: Am încercat să reperăm de unde vin strigătele. Am făcut o nișă, m-am strecurat, am bătut cu un ciocan și o daltă. L-am scos după 4-5 ore. Maiorul era perfect lucid, dar lângă el erau soția moartă și copilul”.
Atunci a fost salvată și sportiva Maria Stanca, din lotul olimpic de floretă.
România mai fusese lovită de un cutremur devastator, de magnitudine 7,7 pe Richter, pe 10 noiembrie 1940. Efectele au fost devastatoare în Moldova și Muntenia, inclusiv în București. 1000 de oameni au murit și 4000 au fost răniți.
În seara cutremurului din martie 1977, Nicolae și Elena Ceaușescu erau în vizită oficială în Nigeria. Chiar în momentul în care s-a produs seismul, Ceaușescu participa la banchetul oficial organizat de șeful statului nigerian în cinstea sa. În marele salon unde avea loc întâlnirea își începuse cuvântarea generalul locotenent Olusegun Obasanjo, când un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de cele petrecute în țară.
Cutremur 1977 – Ceaoșescu prin Capitala distrusă
Urma discursul președintelui român, care a anunțat că în România a avut loc un cutremur catastrofal, cu victime omenești și pagube mari. Fără a mai ține cont de rigorile protocolului, oficialii nigerieni au înțeles gravitatea situației și au făcut imediat demersurile de plecare. S-a convenit ca toate actele oficiale să se semneze înaintea plecării la aeroport.
În dimineața zilei de 5 martie 1977, la ora 8 și 15 minute, aeronava prezidențială a aterizat la Otopeni. De la aeroport, Ceaușescu însoțit de ceilalți membri din conducerea de partid și de stat au plecat direct spre centrul Capitalei pentru a vedea locurile cele mai afectate de cutremur.
Cutremur 1977 – Atunci au murit și artiști iubiți de români
Atunci, la cutremurul din 77, au murit și mulți artiști, cum ar fi Toma Caragiu, care și-a dat ultima suflare sub dărâmăturile blocului unde locuia.
Toma Caragiu și-a dat ultima suflare sub dărâmăturile blocului unde locuia. În timp ce se producea cutremurul, a fugit pe scările imobilului, acestea prăbușindu-se primele. În acea clipă, împreună cu Toma Caragiu se afla și regizorul Alexandru Bocăneț, care la fel a fugit pe scări, fix în momentul mișcării telurice. Episodul a fost confirmat și de actorul Costel Constantin, într-o emisiune online.
Toma Caragiu avea 52 de ani când a decedat. Cadavrul lui a fost identificat de către cascadorul Mircea Pascu, care l-a cunoscut, printre ruinele blocului, după ochelari, potrivit Antena 3.
În clădirea Colonadelor, situată în apropierea Pieței Universității, locuiau ca vecini actorul Toma Caragiu și cântăreața Doina Badea, doi dintre remarcabilii artiști ai României din acea perioadă. Nici el, nici Alexandru Bocăneț, care, în acea seară îi făcea o vizită lui Caragiu, nu au reușit să supraviețuiască tragediei.
Citiți și:
Toma Caragiu doborât de cutremur. Filmul interzis al tragediei din 4 martie 1977 /VIDEO
