Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan, liderul PNL, pentru funcția de prim-ministru. Șeful statului și-a justificat decizia prin necesitatea ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară solidă, în interesul stabilității țării. Ce urmează ?
Efortul este unul intens și contra-cronometru: dacă reușesc să-l încheie până duminică, noul guvern ar putea fi învestit chiar marți, după audierile de luni. Dacă negocierile mai durează, calendarul se decalează: audieri luni și marți, vot miercuri, iar depunerea jurământului abia vineri.
Un acord pe zile, nu pe mandate
Ceea ce aduce inedit acest nou acord politic este metoda de împărțire a puterii: rocada premierilor va fi inclusă explicit în document, împărțită pe zile de mandat. Conform unor surse politice, Kelemen Hunor ar fi venit la masa negocierilor cu un caiet în care fiecare partid avea alocate zile în funcție de ponderea parlamentară.
Astfel, PNL ar urma să păstreze funcția de prim-ministru până în vara lui 2027, beneficiind și de zilele cedate de USR și UDMR. Ulterior, PSD va prelua funcția pentru circa un an și jumătate, până la alegerile din 2028. Este un compromis de aritmetică politică, dar nu elimină riscurile – vezi rotative Nicu și Marcel.
Chiar dacă pe hârtie lucrurile par stabilite, surse politice avertizează că șansele ca guvernul să reziste până la rocada din 2027 sunt incerte. În perioada imediat următoare, grevele, presiunile sindicale și nemulțumirea socială pot pune la foarte grea încercare soliditatea noii formule.
De altfel, amânarea primită de la ECOFIN nu ar fi influențat cu nimic decizia de azi a președintelui, spun sursele noastre de la administrația prezidențială.
Fisc, compromis și un TVA cu „clauză de criză”
Mai mult, s-ar fi ajuns și la un compromis pentru mult-discutata cotă TVA. Aici, o eventuală majorare va fi condiționată de evoluția economică. Mai exact, o clauză în acord prevede că TVA-ul ar putea crește de la 19% la 21% abia în octombrie, și doar dacă economia nu dă semne de redresare până atunci.
În plus, o sesiune extraordinară a Parlamentului este prevăzută pentru sfârșitul lunii iulie, când se vor adopta măsurile fiscale ce vor intra în vigoare fie la 1 august, fie la 1 ianuarie.
Premierul tehnocrat și realitatea administrației
Din sursele noastre reiese că nominalizarea premierului nu a fost influențată de numele Ancăi Dragu, care nu a fost nici măcar prezentă la ultimele consultări. În schimb, candidatul susținut în persoana lui Ilie Bolojan, este perceput ca o figură tehnocrată, dar cu o profundă cunoaștere a administrației.
„Trebuie să știi foarte bine aparatul statului și liniile partidelor”, a subliniat una dintre surse, sugerând că alegerea unui tehnocrat de fațadă, fără ancoră în sistem, ar fi riscantă.
Serviciile, CCR și nominalizările în așteptare
ND va avea în portofoliu și nominalizarea șefilor SRI și SIE, însă aceștia vor fi aleși din afara partidelor, semnal clar pentru o direcție mai neutră a serviciilor.
În schimb, pentru CCR, timpul presează. Premierul are 10 zile pentru a face o nominalizare, dar deocamdată nu există un nume clar.
Ce urmează ?
Dincolo de compromisuri, formule politice creative și aranjamente pe zile, rămâne o întrebare-cheie: poate rezista acest guvern până în 2027? Cu un acord fragil, tensiuni sociale iminente și promisiuni fiscale contradictorii, răspunsul va depinde mai puțin de calcule și mai mult de realitatea de zi cu zi.
