Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, un pachet de măsuri menit să reformeze sistemul pensiilor speciale, cu accent pe cele din magistratură. Propunerile vin în contextul în care România are jaloane restante în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar deblocarea a sute de milioane de euro depinde direct de această reformă. Bolojan a vorbit despre necesitatea de a corecta inechități majore, de a asigura sustenabilitatea bugetară și de a îmbunătăți calitatea actului de justiție, punctând că noua lege are o miză mult mai mare decât pare la prima vedere.
Ilie Bolojan anunță reforma pensiilor speciale: De ce e nevoie de reformă acum
Premierul Bolojan a fost tranșant: România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din fondurile europene, iar 230 de milioane sunt deja reținute din cauza întârzierilor legate de pensiile speciale. Termenul limită pentru rezolvarea acestei probleme este luna noiembrie. Dincolo de presiunea financiară externă, premierul a subliniat și dimensiunea internă a crizei.
„Nu mai avem oameni care să-i înlocuiască pe cei experimentați care ies prea devreme din sistem. Avem o criză reală de forță de muncă”, a declarat Ilie Bolojan. El a adăugat că România a ajuns în situația absurdă în care două treimi dintre magistrați se pensionează între 47 și 49 de ani, adică exact în perioada de vârf a experienței profesionale.
Principalele modificări propuse pentru sistemul de pensii al magistraților
1. Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani
Aceasta este, de altfel, standardul în majoritatea statelor europene. Vechimea minimă în magistratură pentru a accesa pensia se va majora de la 25 la 35 de ani. Există, totuși, o excepție: magistrații vor putea ieși la pensie de la 58 de ani, însă cu o reducere de 2% din pensie pentru fiecare an anticipat.
2. Plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net
În prezent, pensiile speciale pot ajunge la 80% din venitul brut, ceea ce în unele cazuri a dus la situații în care pensia era mai mare decât salariul. Reforma elimină această anomalie. Pensia va fi calculată ca 55% din venitul brut mediu al ultimilor 5 ani, dar nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net. Este o formulă inspirată din legislația europeană, unde astfel de limite sunt normale.
Impactul social și bugetar: echitate și sustenabilitate
Premierul a insistat că această reformă nu este doar o cerință venită din exterior, ci o nevoie profundă a sistemului de justiție. Nu este normal, spune Bolojan, ca într-un stat cu o pensie medie între 500 și 600 de euro, magistrații să primească lunar pensii de 5.000 de euro net. „Asta creează o ruptură și o frustrare la nivelul populației”, a explicat el.
Totodată, sistemul de salarizare actual a devenit o sursă continuă de instabilitate. Statul a fost obligat să plătească peste 2 miliarde de euro în urma proceselor intentate de angajați din justiție pentru diverse drepturi, sporuri și despăgubiri. Iar valul nu s-a încheiat: alte miliarde de lei sunt vizate în sentințe rămase încă neexecutate.
Lege de salarizare unitară până în toamnă
Pe lângă reforma pensiilor, premierul a anunțat că Guvernul lucrează și la o nouă lege a salarizării, care ar urma să fie gata până în toamnă. Aceasta ar trebui să elimine interpretările abuzive, diferențele nejustificate și instabilitatea generată de cadrul actual.
„Nu vom tăia salarii, dar vrem să știm clar care sunt drepturile și cum se acordă. Fără portițe. Fără excepții care să creeze discriminări”, a precizat Bolojan.
Măsuri tranzitorii pentru evitarea destabilizării sistemului
Pentru magistrații care deja îndeplinesc condițiile de pensionare, legea va include prevederi tranzitorii care le vor permite să se retragă după vechile reguli, dacă doresc. În același timp, li se va permite să continue activitatea. Premierul a apreciat faptul că o parte dintre aceștia aleg să rămână în sistem chiar și după atingerea vârstei de pensionare, contribuind astfel la menținerea calității actului de justiție.
Magistrații se pot pensiona la 65 de ani sau dupa 35 ani de activitate
Magistrații se vor putea pensiona la vârsta standard de 65 de ani sau, alternativ, după acumularea a 35 de ani de activitate în sistem. Noua formulă propusă de Guvern permite și pensionarea anticipată, începând cu vârsta de 58 de ani, însă cu o penalizare de 2% pentru fiecare an ieșit înainte de termen. Măsura are ca scop menținerea profesioniștilor cu experiență în sistemul de justiție și alinierea la standardele europene privind sustenabilitatea pensiilor.
Ilie Bolojan despre investițiile strategice prin programul european SAFE
În finalul conferinței, Ilie Bolojan a vorbit și despre direcțiile mari de investiții pe care România le va propune Comisiei Europene prin programul SAFE, în valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul UE.
România va include:
- Proiecte pentru industria de apărare, derulate împreună cu MApN
- Investiții în infrastructura militară-civilă, precum coridoarele de transport și autostrăzile
- Dezvoltarea portului Constanța, esențial pentru logistica regională
„Vom include doar proiectele pe care știm că le putem finaliza până în toamna anului viitor, pentru că altfel trebuie să returnăm banii, cu penalități”, a avertizat premierul.
Începutul unei reforme profunde, cu impact pe termen lung
Reforma anunțată de Ilie Bolojan este, fără îndoială, una dintre cele mai ambițioase și necesare intervenții în sistemul public românesc din ultimii ani. Miza nu este doar financiară, deblocarea fondurilor europene sau reducerea deficitului, ci și una de restabilire a încrederii în instituțiile statului, începând cu justiția.
Pentru prima dată după mulți ani, se vorbește deschis despre responsabilitate, echitate și eficiență, într-un context în care România nu își mai permite să ignore dezechilibrele structurale. Dacă această reformă va fi aplicată în forma propusă și completată de o nouă lege a salarizării, efectele se vor resimți dincolo de cifre, în calitatea serviciilor publice, în credibilitatea instituțiilor și în modul în care cetățenii se raportează la statul român.
