Administraţia Prezidenţială a anunțat, în urmă cu putțin timp, că președintele interimar, Ilie Bolojan, a eliberat-o pe Sandra-Marilyn-Andreea Pralong, din funcţia de consilier de stat.
Sandra Pralong, eliberată din funcţia de consilier de stat
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a eliberat-o, luni, pe Sandra-Marilyn-Andreea Pralong, din funcţia de consilier de stat, la cerere. Așadar, ea nu va mai ocupa această funcție începând cu data de 1 aprilie 2025.
”Preşedintele interimar Ilie Bolojan a semnat luni, 31 martie 2025, decretul privind eliberarea din funcţia de consilier de stat a doamnei Sandra-Marilyn-Andreea Pralong, la cerere, începând cu data de 1 aprilie 2025”, a transmis Administraţia Prezidenţială, prin intermediul unui comunicat oficial.
Femeia născută la București și crescută în Elveția și în Statele Unite ale Americii fusese instalată în funcția de consilier de stat de către preşedintele Klaus Iohannis. Evenimentul a avut loc la data de 27 august 2015.
Cine este, de fapt, Sandra Pralong
Sandra Pralong (Budiș pe numele de fată) s-a născut în București, dar a crescut în străinătate. Mai precis, în Elveția și în Statele Unite ale Americii. Ea a revenit în Romania la începutul anului 1990 pentru a pune bazele Fundației Soroș pentru o Societate Deschisă, pe care a condus-o până în 1993, finanțînd începuturile societății civile în România și Moldova.

În 1989, înainte de a reveni în țară, Sandra Pralong trăia la New York, unde era director al săptămânalului Newsweek. De la București, a colaborat cu CNN Internațional și a contribuit la deschiderea canalului de televiziune față de jurnaliștii din Europa Centrală și de Est, iar în 1994, la Praga, a pus bazele unei agenții de știri video.
Ea s-a întors pe meleagurile natale în 1998 pentru a deveni consiliera președintelui României, responsabilă de relația cu românii de pretutindeni și comunicare internațională, iar în 2000 a creat Synergy Communications, care oferă consiliere în domeniul strategiei unor companii precum Dacia-Renault, Erste Bank, Google etc. și organizații precum ONU, UNICEF, OCDE, Banca Mondială, Comisia Europeană etc.






