Hristos a Înviat! Tuturor cititorilor noștri le dorim „Paște Fericit!” alături de cei dragi. Și iată special pentru voi câteva tradiții bine de știut în prima zi de Paște. Ce e bine de făcut pentru sănătate și noroc.
Creștinii ortodocși celebrează Învierea Domnului – sărbătoarea luminii și a bucuriei. Tradițiile pe care românii le respectă în prima zi de Paște au în centru reînnoirea fizică şi spirituală, păstrarea sănătăţii şi a norocului.
După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează, iată, miracolul Învierii Domnului din noaptea de Paşte şi Săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia. Iată câteva tradiții în prima zi de Paște: Ce e bine de făcut pentru sănătate și noroc.
Potrivit tradiţiei, la miezul nopţii între zilele de sâmbătă şi duminică, oamenii se trezesc din somn în bătaia clopotelor. Se spală cu apă curată, îşi pun straie noi, iau câte o lumânare şi pornesc către biserică unde preotul, cu Sfânta Evanghelie şi crucea în mână, urmat de alaiul de credincioşi, iese cu lumânarea aprinsă şi înconjoară biserica de trei ori.
Când preotul rostește „Hristos a înviat!” toţi cei prezenţi la acest serviciu religios spun: „Adevărat a înviat!”, răspunsul fiind recunoaşterea tainei Învierii. Cu lumânarea aprinsă, fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca/pâinea, ouăle roşii, carnea de miel, sarea şi vinul) abia după ce acestea se sfinţesc şi după ce fiecare persoană participă la Liturghie.
„Hristos a înviat!” este salutul creștinilor, folosit de la Învierea Domnului până la Înălțarea Sa, adică timp de 40 de zile. Răspunsul este „Adevărat a înviat!”. Originea acestui salut este momentul când femeile mironosiţe care au mers la mormântul lui Hristos și au găsit mormântul gol, iar un înger le-a spus să nu-l mai caute pe cel viu între cei morți.
Hristos a Înviat! Oul roșu are puteri miraculoase
Ajunşi în ziua Sfintei Învieri, Biserica ne cere: În Ziua Învierii să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
În prima zi de Paște se spune că aceia care vor ciocni ouă, se vor întâlni în viaţa de apoi şi se vor recunoaşte, iar cei care sunt singuri şi descoperă în această zi un ou cu două gălbenuşuri, îşi vor găsi perechea. De asemenea, în prima zi de Paşte este interzis să se lucreze sau să se însămânţeze pâmântul. Totodată, este de rău augur să se străpungă pământul cu obiecte de fier, potrivit crestinortodox.ro.
În unele zone din România se mai păstrează obiceiul ca dimineaţa, în prima zi de Paște, întreaga familie să se spele pe faţă cu apa neîncepută, în care se pun un ou roşu şi un bănuţ. Se crede că oul roşu are puteri miraculoase, de îndepărtare a răului, a bolilor şi vrăjilor, fiind purtător de bine, sănătate, putere şi noroc.
Superstiții de Paște? Iată câteva. Există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi. De asemenea, se mai spune că cei ce mor în duminică de Paşte sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în rai. Nu în ultimul rând se mai zice că acei copii născuţi de Paşte sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
Hristos a Înviat! Obiceiuri de Paşte de prin România
Ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în țara noastră avem și de această dată obiceiuri moștenite din vremuri străvechi, în funcție de regiune. Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca să nu se veştejească”. „Stropitul” este păstrat şi azi şi reprezintă un bun prilej pentru o reîntâlnire cu prietenii, şi, în fond, de distracţie.
În Ţara Bârsei, în jurul Brasovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindători, cu vătaf şi casier, strâng ouă de la tinerele fete, după care se merge către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc întreceri. Cea mai cunoscută şi îndrăgită dintre ele este aruncarea buzduganului.
În zona Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte prin complexitatea simbolurilor, a credinţei în puterea miraculoasă a rugăciunii de binecuvântare a bucatelor. În zorii zilei de duminică, credincioşii ies în curtea bisericii, se aşază în formă de cerc, purtând lumânările aprinse în mână, în aşteptarea preotului care să sfinţească şi să binecuvânteze bucăţele din coşul pascal.
Un foarte frumoas obicei se păstrează în Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineaţa în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor „Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti, se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin+pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, după acestea se continua masa cu friptură de miel.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ouă roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, copii trebuie să şi clătească fata cu apă şi să şi atingă obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogăţii. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
