Hong Kong a adoptat marți legile de securitate națională la ordinul Beijingului, zădărnicind decenii de rezistență publică într-o mișcare despre care criticii spun că va da o lovitură de durată autonomiei parțiale promise orașului de către China.
Hong Kong avea deja o lege privind securitatea națională. Și una care a fost impusă direct de liderii Partidului Comunist din China, în 2020, după luni de demonstrații antiguvernamentale în oraș. Legea a redus efectiv la tăcere disidența din Hong Kong, trimițând personalitățile opoziției la închisoare sau în exil.
Se pare însă că nu a fost suficient pentru Beijing. Iar acum, noua legislație, care a fost adoptată cu o viteză extraordinară, acordă autorităților și mai multe puteri pentru a reprima opoziția față de China și guvernul Hong Kong, stabilind pedepse dure – inclusiv închisoare pe viață – pentru crime politice precum trădarea și insurecția, care sunt definite vag.
De asemenea, vizează infracțiuni precum „interferența externă” și furtul secretelor de stat, creând riscuri potențiale pentru companiile multinaționale și grupurile internaționale care operează în centrul financiar asiatic. Ca și pentru avocați, diplomați sau jurnaliști. Analiştii spun că legislaţia, care va intra în vigoare pe 23 martie, ar putea avea drept efect pentru Hong Kong pierderea statutului de oraș internațional.
Hong Kong a capitulat în fața cerințelor Chinei
În ochii Beijingului, aceste legi sunt de mult așteptate. Când Hong Kong, o fostă colonie britanică, a revenit sub stăpânirea chineză în 1997, a primit o mini-constituție menită să protejeze libertățile civile necunoscute în China continentală, cum ar fi libertatea de exprimare, întrunire și mass-media. Însă de la Beijing s-a insistat, de asemenea, asupra unei prevederi numite Articolul 23, care impunea Hong Kong-ului să elaboreze un pachet de legi de securitate internă care să înlocuiască legile sediției din epoca colonială.
Primele încercări de a adopta o astfel de legislație, în 2003, au declanșat proteste în masă care au implicat sute de mii de oameni. Înalți oficiali și-au dat demisia, iar în anii care au urmat, liderii orașului au fost reticenți să ridice problema din nou, de teama reacțiilor publice.
Dar în ultimele luni, Partidul Comunist Chinez a îndemnat guvernul din Hong Kong să adopte legi conform articolului 23. Liderul orașului susținut de Beijing, John Lee, a spus că legile sunt necesare pentru a elimina neliniștea. Ca și pentru a combate ceea ce el numește eforturi de spionaj ale agențiilor de informații occidentale.
Erau puține șanse ca voința Chinei să nu fie luată în considerare. Legislatura din Hong Kong a fost copleșită de parlamentari pro-Beijing, de când China a revizuit sistemul electoral pentru a exclude candidații care nu sunt considerați „patrioți”.
Ce prevăd noile legi
Noile legi vizează cinci tipuri de infracțiuni: trădare, insurecție, furt de secrete de stat, sabotaj și amestec extern. Ele introduc, de asemenea, modificări cheie ale procesului echitabil. În unele cazuri, poliția pot cere magistraților să le interzică suspecților să consulte avocați proprii dacă apreciază că faptele acestora sunt o amenințare la adresa securității naționale. Evident, polițiștii sunt cei care vor decide când iau o astfel de decizie.
Dar este mai mult decât atât. Practic dispar libertățile promise odată orașului. Oficiali ai Amnesty International au afirmat, de altfel, că scopul general al legilor este „acela de a înăbuși orice critică la adresa autorităților chineze și din Hong Kong și a politicilor acestora, în oraș și la nivel global”. Declarație criticată de guvernul local, care a afirmat că organizațiile de susținere a drepturilor omului cu sediul în străinătate sunt „anti-China” și „antiguvernamentale”.
De asemenea, legislația îi împuternicește pe liderul orașului, cunoscut sub numele de șeful executivului, să facă legi noi, conexe, care pot aduce pedepse de până la șapte ani de închisoare, fără a trece prin legislatură. Liderul ar consulta cabinetul înainte de a adopta orice astfel de lege; consiliul legislativ, cunoscut sub numele de LegCo, ar putea modifica sau respinge legea ulterior.
Un astfel de mecanism nu ar fi nou pentru Hong Kong, dar crește potențialul de abuz, având în vedere cât de larg este scrisă noua legislație, a declarat Thomas E. Kellogg, directorul executiv al Centrului pentru Dreptul Asiatic de la Universitatea Georgetown. „LegCo îi dă directorului executiv puterea de a extinde legea și mai mult, în moduri care ar putea încălca și mai mult drepturile de bază”, a spus Kellogg.
Formularea vagă a legislației – de exemplu, în modul în care definește infracțiuni precum furtul de secrete de stat – este comparabilă cu limbajul găsit în legislația de securitate din China continentală. Iar conform noilor legi, cineva care împărtășește „informații care par a fi confidențiale”, chiar dacă nu sunt clasificate drept secret de stat, ar putea fi pedepsit dacă acea persoană intenționează să pună în pericol securitatea națională, în ochii autorităților.
Din această pricină, avantajul comparativ de afaceri al Hong Kong-ului asupra continentului ar putea fi erodat, a declarat Johannes Hack, președintele Camerei Germane de Comerț din Hong Kong. Iar rezultatul ar putea să fie cel amintit deja. Ca orașul să piardă statutul său privilegiat. Spre beneficiul Chinei.