Spectacol pe cer în unul dintre orașele chineze aflat în preferințele turiștilor: Hong Kong lovit de fulgere! Aproape 10.000 de fulgere s-au năpustit în noaptea de marți, 30 aprilie, spre miercuri, 1 mai, deasupra orașului. Clădirile rezidențiale impunătoare din Hong Kong au fost luminate ca în plină zi de fulgerele aproape constante, potrivit Le Figaro.
Hong Kongul, afectat de o umiditate crescută şi averse în aprilie, înainte de sezonul musonilor, a înregistrat aproape 10.000 de fulgere în noaptea de marţi spre miercuri, potrivit Observatorului Meteorologic din oraş.
Numărătoarea a fost stabilită miercuri, la 10:59 a.m., cu 9.437 de tunete în total. Această furtună a provocat și întârzieri pe Aeroportul Internațional din Hong Kong. Observatorul meteorologic al orașului a indicat miercuri că noi averse și „furtuni violente” vor continua.
Unii dintre specialiști vorbesc despre o anomalie meteo…
Hong Kong nu e „excepția de la regulă”?
Cu puțin timp înainte de a se întâmpla „fenomenul fulgerelor” în orașul chinez, un climatolog considerat de renume, tocmai făcuse unele afirmații. Încălzirea record cu care se confruntă lumea nu depăşeşte limitele modelelor climatice, chiar dacă “mai sunt unele lucruri ce trebuie explicate”, a declarat pentru AFP climatologul Robert Vautard, directorul Institutului Pierre-Simon Laplace din Franţa şi copreşedinte al Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, organism ştiinţific aflat sub egida ONU.
Întrebat dacă încălzirea climatică din ultimele 12 luni se încadrează în modele de predicţie climatică sau dacă am intrat pe un teritoriu neexplorat, Robert Vautard a declarat: “Dacă ne referim la modele climatice, la modelele după care se fac proiecţiile, da, ne aflăm, fără nicio îndoială, chiar în mijlocul razei de proiecţie”. Climatologul a adăugat în acest sens că “anul 2023 nu iese din raza de proiecţie”.
“Ulterior, au apărut întrebări referitoare la înălţimea saltului între 2022 şi 2023, de exemplu. Însă, dacă ne uităm cu atenţie, avem salturi similare în anii 1970, aşa că nu există niciun semn de întrebare real”, a spus el.
O mare anomalie poate fi „de vină”
“În 2023, şi asta continuă şi în 2024, mai există unele lucruri ce trebuie explicate, pe care nu le-am înţeles complet”, a adăugat specialistul, referindu-se în special la fenomenul El Nino, în desfăşurare, “o mare anomalie deasupra Pacificului, care produce temperaturi globale semnificative”, dar şi “o anomalie în Atlanticul tropical, care persistă şi care pare destul de tenace; momentan nu se dezagreghează”. Pe lângă acestea, sunt şi alte semne de întrebare, referitoare la gheaţa din Antarctica”, spre exemplu, a adăugat climatologul.
La întrebarea referitoare la cauzele acestor anomalii, Vautard a declarat că “întotdeauna avem în vedere că poate exista o cauză, însă aceasta poate să nu existe. Adică, există un comportament aleatoriu de la un an la altul sau chiar de la un deceniu la altul, ceea ce înseamnă că, se întâmplă uneori să fie aşa”.
“Există fluctuaţii care se suprapun cu schimbările climatice. Şi se dovedeşte că în 2023 este posibil să fi avut o conjuncţie de fluctuaţii naturale şi de schimbări climatice care se îndreptau în aceeaşi direcţie”, a spus el. “Mai există lucruri care trebuie înţelese, care sunt importante, dar nu putem exclude astăzi faptul că aceasta este pur şi simplu o manifestare a variabilităţii naturale care, din nefericire, se întâmplă să coincidă cu El Nino”, a subliniat Robert Vautard.
Citiți și: Orașul viitorului: Ce este The Line
