Helmut Duckadam, povești nemuritoare. Supranumit „eroul de la Sevilla”, legendarul portar al Stelei a intrat pentru totdeauna în istoria fotbalului mondial după ce a reușit să apere 4 penalty-uri consecutiv în finala cu Barcelona din 1986, când Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni. La patru zile distanță de la trecerea sa în neființă, despre Helmut Duckadam ies la iveală povești nemuritoare despre viața tumultoasă a acestuia înainte de a-și câștiga celebritatea între buturile roș-albastre. Una dintre aceste povești vorbește despre modul în care Helmut Duckadam a ajuns să intre în rândurile PCR (Partidul Comunist Român), deși refuzase în repetate rânduri acest lucru. Cum a ajuns eroul de la Sevilla să intre în partidul lui Ceaușescu în urma unui pariu pe o ladă cu bere.
Helmut Duckadam s-a stins din viață luni, 2 decembrie, la Spitalul Militar din Capitală. Moartea sa i-a șocat și întristat deopotrivă pe iubitorii fotbalului de pe întreg cuprinsul planetei. Legendarul portar al Stelei a intrat pentru totdeauna în istoria fotbalului mondial după ce a reușit să apere consecutiv 4 penalty-uri în finala cu Barcelona din 1986, când Steaua a câștigat Cupa Campionilor Europeni. Povești uluitoare, mai puțin știute, despre viața sa din perioada anilor 80 au fost depănate de celebrul portar de-a lungul anilor, în aparițiile sale din diferite podcasturi sau emisiuni TV. Într-una din ele, petrecută în toamna lui 2023, când Helmut l-a avut gazdă pe carismaticul jurnalist de sport Cătălin Oprișan, eroul de la Sevilla a povestit cum a ajuns să intre în partidul lui Ceaușescu, deși nu își dorea acest lucru.
A refuzat timp de doi ani să intre în partid
Helmut Duckadam, povești nemuritoare. În 1982, după patru sezoane petrecute la gruparea arădeană UTA, eroul de la Sevilla ajungea în curtea clubului Steaua București, echipă la care avea să cunoască, patru ani mai târziu, celebritatea. Dacă în ceea ce privește traseul fotbalistic, Helmut Duckadam a urmat cursul firesc al promovării în eșalonul întâi al sportului rege din România, nu același lucru se poate spune despre politică. De altfel, „Ursul” sau „Dulapul”, cum era alintat de către colegi portarul care deține încă recordul mondial în ceea ce privește invincibilitatea la loviturile de departajare, nu a avut niciodată nici în clin, nici în mânecă cu politica. Ba mai mult, pe vremea lui Ceaușescu, refuzase în câteva rânduri să intre în partid, deși acest lucru era impus de la nivel înalt. A făcut totuși acest lucru și a devenit membru de partid, la puțin timp după ce a ajuns în Ghencea, templul Stelei care avea să se încoroneze cu titlul de campioană europeană în 1986.
Soția lui Helmut Duckadam, șantajată cu serviciul pentru a intra în partid
„Fosta mea soție lucra, în anii 80, la o fabrică de ceasuri în Arad și lucra într-un singur schimb. Socrii mei lucrau și ei. Eu, ca fotbalist, nu câștigam mare lucru așa că venitul familiei depindea în mare măsură de banii veniți din această direcție. La un moment dat, un maistru de-al ei a chemat-o pe nevastă-mea și i-a spus: „Doamnă, dacă nu vă înscrieți în partid, trebuie să te băgăm pe trei schimburi”. Și a venit acasă și m-a întrebat „Ce fac?”. „Înscrie-te în partid ! Nu mergi noapte la 11.00 la serviciu (…). Avem copii mici de crescut!”, i-a răspuns legendarul portar, iar soția i-a urmat sfatul. „Pe mine, nu reușeau să mă agațe că, de fiecare dată când îmi propuneau să intru în partid, refuzam. „Nu îmi trebuie mie politică. Nu vreau!”, le spuneam”, își amintea în urmă cu un an Helmut Duckadam.
„Mare scofală că te face. Pe mine mă roagă de doi ani să mă fac, și nu m-am făcut”
În cele din urmă, și Helmut avea să să intre în partid. Nu oricum, ci în urma unui pariu pe o ladă cu bere. „Eu nu am fost în partid până nu am ajuns la Steaua, povestea Helmut. Era, aici, tatăl lui Cristi Brancu, colonelul Constantin Brancu, secretar de partid care se ocupa cu propaganda. Era simpatic. De cum am venit la Steaua, el zicea „Helmut, ne facem membrii de partid!”. „Nu vreau, dom’ne ! Lăsă-mă în pace”, îi răspundeam eu. Și a venit nebunul de Marcel Pușcaș într-o zi… îi plăcea lui să fie mai îngâmfat așa, zice : „Mă face membru de partid!”, „Bine, măh, zic eu. Mare scofală că te face. Pe mine mă roagă de doi ani să mă fac, și nu m-am făcut”. „Du-te, măh, d-aici că trebuie să înveți statutul… nu e așa ușor!„. Și m-am enervat : „Băh, fii atent, pe o ladă cu bere că mă fac înaintea ta!”.
Helmut Duckadam, povești nemuritoare. „Am o singură condiție. Să mă faceți înaintea lui Marcel Pușcaș!”
„Am făcut, până la urmă, pariu pe o ladă cu bere cu Pușcaș, n.r.). Mă duc la dom’ colonel Brancu, zic „Dom’ colonel, mai ține vrăjeala cu partidul? Facem?”. „Da, cum să nu. Păi, se poate?”… „Bun așa, zic eu, dar am o singură condiție. Să mă faceți înaintea lui Marcel Pușcaș. „Păi, zice, nici o problemă că o să luăm în ordine alfabetică!. Și la ședință (de partid, n.r.), aia a fost. Că am ieșit eu primul, înaintea lui Pușcaș”, a povestit râzând Helmuth Duckadam. Eroul de la Seviila a mai adăugat, cu umor, în podcastul „Vreau să știu”, al lui Cătălin Oprișan, din 2023, că nu a primit niciodată lada cu bere de la Marcel Pușccaș în urma pariului pierdut de acesta.
CITEȘTE ȘI: Helmut Duckadam va fi incinerat. Unde pot merge fanii pentru a-și lua adio
