Hanul Solacolu din București trece prin transformări: aproape 700 de tone de deșeuri au fost scoase din subsolul Hanului Solacolu, pentru a instala un schelet metalic pe corpul central. Clădirea veche de 160 de ani va fi pusă în siguranță prin structura scheletului.
Urmează ca deșeurile și molozul să fie adunate din celelalte două corpuri laterale, pentru a putea fi puse și ele în siguranță, după cum a anunțat primarul general, Nicușor Dan.
În mai, au fost făcuți primii pași pentru restaurarea hanului. Echipele de la Trustul de Clădiri Metropolitane au început atunci punerea în siguranță a fațadelor și strângerea molozului acumulat în zeci de ani. Acest proces a continuat și în iunie, când angajații companiei municipale au început automatizarea procesului, pentru a face față cantităților enorme de deșeuri.
Hanul, aflat pe Calea Moșilor nr. 134-134A, a intrat în posesia Primăriei Capitalei în 2022, și de atunci clădirea a fost gândită drept un potențial spațiu cultural pentru locuitorii Capitalei.
Hanul Solacolu și automatizarea procesului de refacere
Pentru a face față cantității de resturi de construcţii, angajații companiei municipale au apelat la automatizarea procesului. Primii paşi au fist sunt punerea în siguranţă a faţadelor pentru a le proteja în vederea conservării şi strângerea molozului acumulat în zeci de ani.
„Continuăm astfel execuția lucrărilor aici cu montajul fundațiilor și a structurii metalice pe fațada principală de la nivelul parterului. Această etapă prevede și degajarea resturilor din subsol către curtea interioară prin folosirea mijloacelor mecanice și a echipamentelor specifice. Așadar, am putut eficientiza munca echipei prin utilizarea unei baterii de trei benzi transportatoare”, a transmis în iunie a.c. Trustul de Clădiri Metropolitane.
Pe perioada lucrărilor, tramvaiele Imperio au fost scoase de pe linia 21, iar liniile 1, 10 și 25 au fost redistribuite. Bucureștiul a avut 145 de hanuri încă din secolul XVII, dar cele mai multe au dispărut la începutul veacului al XX-lea. Până astăzi s-au mai păstrat doar trei: Manuc şi Gabroveni, care sunt clădiri funcţionale în Centrul Vechi şi Solacolu, de pe Calea Moşilor Vechi, o clădire care se ruinează de ani buni şi este un pericol pentru trecători.
„În luna martie vom începe lucrările la Hanul Solacolu, de punere în siguranță, pentru moment. Și în sfârșit avem încheiate documentațiile și avem bani și din împrumuturi și din bugetul local pentru Podul Calicilor și pietonalul pe lângă Dâmbovița de la Piața Unirii la Izvor”, spunea pe Facebook Nicușor Dan, în februarie a.c.
Hanul a fost construit la inițiativa bulgarilor
Hanul Solacolu a fost construit în 1859 de frații Solacoglu, negustori din Sviștov, Bulgaria care s-au stabilit în Țara Românească.
De fapt, menirea clădirii era să devină fabrică de paste făinoase și să servească drept locuință numeroasei familii a celor doi frați bulgari Solacoglu. Ei prevăzuseră, însă, și spații de cazare pentru călători și negustori care făceau comerț în Bucureștiul acelor ani. De-aici numele de han. Potrivit unor surse de arhivă, hanul avea cam 1000 de mp și dispunea de 100 de camere. Parterul găzduia magazine cu proprietari de diferite naționalități, iar pivnițele adăposteau mărfurile.
Placa comemorativă amplasată de Ambasada Bulgariei, pe fațada desfigurată a hanului amintește de omul politic și scriitorul Liuben Caravelov, Președintele Comitetului Central Revoluționar din Bulgaria, care aici își desfășura și activitatea de presă. La parterul hanului, Caravelov avea tipografie. Acolo se tipăreau ziarele în limba bulgară „Libertate” și „Independență”, care răspândeau în Bulgaria ideile de eliberare.
Tot aici, Hristo Botev – revoluționar, poet și militant al luptei pentru libertatea Bulgariei, a tipărit ziarele „Drapelul” și ” Cuvântul emigranților bulgari”. În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.
Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003
În prima parte a anilor 90, clădirea a fost în grija Primăriei Capitalei fiind locuită de mai multe familii repartizate de fostul ICRAL sau care ocupau ilegal spaţiul. În 1997, hanul a fost introdus în Planul Naţional de Restaurare pentru reabilitarea centrului istoric, însă nimic concret nu s-a întâmplat deoarece era în curs de retrocedare.
Clădirea Hanului Solacolu a fost retrocedată în aprilie 2003 moştenitorilor – Solacoglu Emilia, Solacolu Teodora – Emilia, Solacolu Bucur – Cristian şi Solacolu Ion Şerban, prin dispoziție de primar.
În anul 2010, acoperișul clădirii s-a prăbușit, iar moștenitorii clădirii de pe calea Moșilor au criticat indiferența autorităților bucureștene pe care le-a acuzat că au contribuit la transformarea unui monument istoric într-o „groapă de gunoi”. Clădirea a fost expropriată la începutul lui 2022, într-o stare avansată de degradare şi un pericol pentru orice trecea pe acolo.
Clădirea a avut însă o viață tumultoasă. A fost afectată de un incendiu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1990 trece în administrarea Primăriei Capitalei, iar din 1997 face parte din planurile municipalității de refacere a întregului centru istoric. Numai că până în ziua de azi a ajuns o ruină. Clădirea avea fațada exterioară prevăzută cu prăvălii, având deschidere pe renumita arteră comercială a Bucureștiului, Calea Moșilor sau Podul Târgului de Afară”, după cum puncta Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook. În urmă cu doi ani, primarul anunța că imobilul va fi restaurat cu scopul de a transforma hanul Solacolu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni.
Citiți și: Bucharest Fashion Week 2024: Eveniment internațional de modă în România
