Municipalitatea începe lucrările de punere în siguranţă a unui monument istoric important din București: Hanul Solacolu. Anunțul a fost făcut de către primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, într-o conferință de presă.
„Începem lucrările de punere în siguranţă la Hanul Solacolu. Este o clădire emblematică pentru Bucureşti, construită la 1859, una dintre cele mai vechi clădiri civile ale Bucureştiului, monument istoric, din păcate, lăsată în degradare ani de zile. Este vorba de o punere în siguranţă, adică vom sprijini faţadele, vom sprijini calcanele către proprietăţile vecine, vom sprijini elementele interioare. (…)”, a declarat edilului general al Capitalei, luni, într-o conferinţă de presă.
Potrivit edilului Capitalei lucrările de consolidare vor fi gata la finalul acestui an, iar în doi, trei ani, clădirea va fi readusă în circuit.
Bucureștiul a avut 145 de hanuri
Pe perioada lucrărilor, tramvaiele Imperio vor fi scoase de pe linia 21, iar liniile 1, 10 și 25 vor fi redistribuite.
Bucureștiul a avut 145 de hanuri încă din secolul XVII, dar cele mai multe au dispărut la începutul veacului al XX-lea. Până astăzi s-au mai păstrat doar trei: Manuc şi Gabroveni, care sunt clădiri funcţionale în Centrul Vechi şi Solacolu, de pe Calea Moşilor Vechi, o clădire care se ruinează de ani buni şi este un pericol pentru trecători.
Primăria Capitalei vrea să refacă şi acest han. Şi Podul Calicilor de pe Dâmboviţa este inclus în bugetul din acest an.
„În luna martie vom începe lucrările la Hanul Solacolu, de punere în siguranță, pentru moment. Și în sfârșit avem încheiate documentațiile și avem bani și din împrumuturi și din bugetul local pentru Podul Calicilor și pietonalul pe lângă Dâmbovița de la Piața Unirii la Izvor”, spunea pe Facebook Nicușor Dan, în februarie a.c.
Hanul a fost construit la inițiativa bulgarilor
Hanul Solacolu a fost construit în 1859 de frații Solacoglu, negustori din Sviștov, Bulgaria care s-au stabilit în Țara Românească.
De fapt, menirea clădirii era să devină fabrică de paste făinoase și să servească drept locuință numeroasei familii a celor doi frați bulgari Solacoglu. Ei prevăzuseră, însă, și spații de cazare pentru călători și negustori care făceau comerț în Bucureștiul acelor ani. De-aici numele de han. Potrivit unor surse de arhivă, hanul avea cam 1000 de mp și dispunea de 100 de camere. Parterul găzduia magazine cu proprietari de diferite naționalități, iar pivnițele adăposteau mărfurile.
Placa comemorativă amplasată de Ambasada Bulgariei, pe fațada desfigurată a hanului amintește de omul politic și scriitorul Liuben Caravelov, Președintele Comitetului Central Revoluționar din Bulgaria, care aici își desfășura și activitatea de presă. La parterul hanului, Caravelov avea tipografie. Acolo se tipăreau ziarele în limba bulgară „Libertate” și „Independență”, care răspândeau în Bulgaria ideile de eliberare.
Tot aici, Hristo Botev – revoluționar, poet și militant al luptei pentru libertatea Bulgariei, a tipărit ziarele „Drapelul” și ” Cuvântul emigranților bulgari”. În acest han a locuit Liuben Karavelov, lider al emigrației revoluționare bulgare, în ajunul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878, la care au participat și voluntari bulgari.
Spațiu cultural în Hanul Solacolu
Clădirea a avut însă o viață tumultoasă. A fost afectată de un incendiu în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1990 trece în administrarea Primăriei Capitalei, iar din 1997 face parte din planurile municipalității de refacere a întregului centru istoric. Numai că până în ziua de azi a ajuns o ruină.
Clădirea avea fațada exterioară prevăzută cu prăvălii, având deschidere pe renumita arteră comercială a Bucureștiului, Calea Moșilor sau Podul Târgului de Afară”, după cum puncta Nicușor Dan, pe pagina sa de Facebook. În urmă cu doi ani, primarul anunța că imobilul va fi restaurat cu scopul de a transforma hanul Solacolu într-un spațiu cultural de ținută pentru bucureșteni.
Citiți și: Romanian Design Week: Expoziții inedite într-un loc faimos din Capitală
