Hangarul TAROM, la CNAB și mai departe devine un scenariu tot mai plauzibil, după ultimele mutări realizate de la nivel guvernamental. Acest lucru ar readuce în actualitate zvonuri, care au circulat de mult timp, legate de o privatizare pe bucăți a companiei aeriene de stat.
Hangarul TAROM, la CNAB și mai departe. Către cine?
O știre care a circulat pe surse guvernamentale astăzi arată că prin Raportul anual al întreprinderilor publice din anul 2023 m, pct 4 Creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța guvernanței corporative la întreprinderile publice arată, că în luna mai a anului trecut, Compania Națională de Aeroporturi București- CNAB, care deține printre altele aeroporturile Otopeni și Băneasa, ar fi privatizat 49% din acțiunile sale.
Noul acționar al CNAB, rezultat din licitația organizată, ar fi, conform documentului de mai jos, un consorțiu format din Fraport AG Franckfurt, Airport Services Worldwide și Macquarie Infrastructure and Real Assets.
Cum este implicată compania TAROM
După cum au explicat surse din aviația civilă, pentru Oficiul de Știri, noul acționar al CNAB va deveni și acționar la Companiei Naționale Transporturi Aerine Române – TAROM S.A., dar și la recent înființata TAROM Tehnic, din cadrul TAROM.
Inițial, Guvernul s-a lăudat cu privatizarea direcției tehnice prin intermediul acestei companii nou înființate ce urma a fi vândută arabilor de la Emirates sau Qatar Airlines, potrivit acelorași surse, însă intrarea pe fir a Comisiei Europene ar fi stopat, cel puțin pe moment, derularea afacerii.
Miza o constituie poziția de monopol pe Aeroportul Otopeni, prin deținerea unicului hangar de reparații.
TAROM are o problemă veche cu CNAB, transportatorul aerian fiind obligat să achite, din anul 2000 și până în prezent, o chirie lunară pentru terenul de sub hangarul său.
Avocatul Cătălin Dancu, care a invocat o ilegalitate în stabilirea datoriei TAROM către CNAB, a fost îndepărtat din Consiliul de Administrație al companiei aeriene de stat.
La sosirea ajutorului de stat aprobat de UE pentru restructurarea TAROM, o parte importantă din sumă se pare că a fost direcționată către CNAB, pentru stingerea datoriei din chiria menționată mai sus.
Gurile rele spun însă că suma încasată de CNAB avea rolul de a astupa niște găuri negre din bugetul CNAB înainte de preluarea acțiunilor de către consorțiul respectiv drept pentru care s-a și întârziat finalizarea preluării după cum se și înscrie în documentul AMEPIP.
În acest moment, datele publice nu arată dacă mai există și cât este datoria TAROM către CNAB pentru chirie.
Prin noua componență a acționariatului CNAB, noii acționari pot participa direct în operațiuni interne din TAROM.
Astfel apare scenariul preluării în contul datoriei de active, servicii etc evitând procedurile externe.
TAROM are ce oferi: spații ultracentrale în București, terenul de 10 hectare de la Otopeni pe care se află sediul companiei, considerabil degradat.
Având în Vedere interesele imobiliare manifestate în jurul hangarului TAROM, KWJ a blocat timp de cinci ani orice investiție, lucrare de extindere sau construire etc la CNAB legate de hangarul existent sau altul dorit a se realiza.
Fiind vorba de germani, intervențiile ambasadorului Franței la București pentru sprijinul preluării hangarului de către Air France au fost inutile.
Nu se știe care dintre rechinii imobiliari a câștigat, ambii având puternice legături “nemțești”.
Pe surse circulă informația că Veronica, soția celui mai mare dealer BMW din România, Michael Schmidt, ar fi reala câștigătoare.
Și Ion Țiriac ar fi unul dintre marii oameni de afaceri care au pus ochii pe hangarul TAROM.
De menționat că una dintre condițiile impuse de Comisia de transporturi a UE era ca acțiunile TAROM din planul de redresare și restructurare, ce stă la baza cererii de aprobare a ajutorului de stat, era cea de nedistorsionare a pieței concurențiale.
Ca atare TAROM nu mai avea voie să deschidă rute noi, trebuia să vândă sau să cedeze rute, sloturi, proprietăți etc, printre care și hangarul său.
